Studiile de mare impact care au raportat prezenţa microplasticului în organismul uman sunt contestate de unii cercetători, care susţin că aceste rezultate ar fi putut apărea ca urmare a contaminării probelor şi a unor rezultate fals pozitive.
Un chimist a descris aceste concluzii drept o adevărată ”bombă”, relatează The Guardian, transmite News.ro.
Poluarea cu microplastice este omniprezentă, dar impactul asupra sănătății rămâne incert și poate alimenta politici greșite
Nu există nicio îndoială că poluarea cu plastic în mediul natural este omniprezentă şi că microplasticele se regăsesc în alimentele şi băuturile pe care le consumăm, precum şi în aerul pe care îl respirăm.
Însă efectele potenţiale asupra sănătăţii ale microplasticelor şi ale substanţelor chimice pe care le transportă nu sunt încă clare, iar cercetările în acest domeniu s-au intensificat în ultimii ani.
Deşi atenţia internaţională privind necesitatea controlului poluării cu plastic este în creştere, dovezile eronate privind nivelul microplasticului din organismul uman ar putea conduce la reglementări şi politici greşite, ceea ce ar fi periculos, avertizează oamenii de ştiinţă.
În plus, astfel de erori ar putea oferi argumente lobbyiştilor din industria plasticului pentru a respinge preocupările reale, susţinând că acestea sunt nefondate.
Îndoielile privind studiile despre microplastice în creier ridică întrebări despre ceea ce știm cu adevărat
În timp ce oamenii de știință afirmă că tehnicile analitice se îmbunătăţesc rapid, îndoielile cu privire la studiile recente de mare impact ridică şi întrebări cu privire la ceea ce se ştie cu adevărat astăzi şi la cât de îngrijoraţi ar trebui să fie oamenii cu privire la microplasticele din organismele lor.
”Nivelurile de microplastic din creierul uman ar putea creşte rapid” a fost titlul şocant al unui studiu larg mediatizat în februarie anul trecut, scrie Radio Eco Natura. Analiza, publicată într-o revistă de prestigiu şi preluată de The Guardian, afirmă că există o tendinţă de creştere a micro- şi nanoplasticelor (MNP) în ţesutul cerebral, pe baza a zeci de autopsii efectuate între 1997 şi 2024.
Cu toate acestea, în noiembrie, studiul a fost contestat de un grup de oameni de ştiinţă prin publicarea unei scrisori de clarificare ”Matters arising” în revista ştiinţifică, mai titrează sursa citată.
În limbajul formal şi diplomatic al publicaţiilor ştiinţifice, oamenii de ştiinţă au afirmat: ”Studiul, aşa cum a fost prezentat, pare să se confrunte cu probleme metodologice, cum ar fi controalele limitate ale contaminării şi lipsa etapelor de validare, care pot afecta fiabilitatea concentraţiilor raportate”.
