Indonezia a pierdut în 2025 aproximativ 433.751 de hectare de pădure, echivalentul a peste două ori suprafața Londrei. Cifra reprezintă o creștere de 66% față de anul anterior și marchează cel mai ridicat nivel de defrișare din ultimii opt ani. Datele provin de la ONG-ul Auriga Nusantara, care utilizează analiză satelitară combinată cu verificare manuală și controale de teren. Tendința inversează ani de progres. Defrișarea din Indonezia atinsese un minim istoric în 2021, după cinci ani consecutivi de scădere.
Cum s-a ajuns la inversarea tendinței
Între 2017 și 2021, Indonezia a reușit o reducere constantă a pierderii de pădure. Fostul președinte Joko Widodo a implementat o serie de politici de protecție forestieră. Însă din 2022, tendința s-a inversat. Adoptarea legii omnibus privind crearea de locuri de muncă a eliminat cerințe esențiale de protecție, inclusiv obligația de a menține un minim de 30% acoperire forestieră în fiecare regiune.
Administrația actualului președinte Prabowo Subianto a continuat această direcție. Programul de securitate alimentară la scară mare, care vizează creșterea producției agricole, a alocat 20,6 milioane de hectare de teren. Auriga a stabilit că 18% din defrișarea națională a avut loc în aceste zone desemnate. Timer Manurung, directorul executiv al Auriga, a descris situația drept „defrișare planificată”.
Papua — noua frontieră a distrugerii
Defrișarea din Indonezia 2025 creștere 66% este concentrată în mod îngrijorător în Papua. Această regiune a înregistrat o creștere de 348% a pierderii de pădure, cu 77.678 de hectare distruse. Papua găzduiește aproximativ 28 de milioane de hectare de pădure intactă, cea mai mare suprafață rămasă în Indonezia.
Proiectele de plantații de orez au curățat aproape 6.000 de hectare de pădure doar în Papua de Sud. Un proiect separat de trestie de zahăr a eliminat peste 15.600 de hectare. Guvernul a reclasificat aproape 487.000 de hectare de pădure din Papua de Sud ca teren neforestier, făcând zonele disponibile legal pentru defrișare. Comunitățile indigene au contestat formal această reclasificare, afirmând că a fost realizată fără consultare.
Nichelul pentru baterii electrice — un motor ascuns al defrișării
Un alt factor major este exploatarea nichelului. Indonezia deține unele dintre cele mai mari rezerve de nichel din lume. Cererea globală de nichel pentru bateriile vehiculelor electrice a crescut rapid. Sub administrația Widodo, numărul topitoriilor de nichel a explodat. Construcția acestora a deschis noi zone forestiere pentru mine, drumuri și infrastructură de sprijin.
Expansiunea este vizibilă mai ales în Sulawesi și Maluku de Nord. Auriga atrage atenția că modul de emitere a permiselor agravează problema. Aprobările pentru topitorii nu sunt întotdeauna legate de surse clar definite de materie primă. Companiile sunt astfel forțate să caute resurse în zone noi, adesea în detrimentul pădurilor.
Timer Manurung a subliniat un paradox fundamental. Electrificarea este promovată ca soluție climatică. Pe teren, ea alimentează defrișarea. Zonele cu potențial de nichel sunt tratate ca disponibile pentru exploatare, fără zone de excludere pentru protecția pădurilor rămase.
Biodiversitatea sub presiune directă
Datele Auriga arată că 43% din defrișarea națională, adică 186.465 de hectare, a avut loc în zone importante pentru biodiversitate. Pierderile au fost severe în habitatele tigrilor de Sumatra, elefanților, rinocerilor și urangutanilor din Kalimantan.
Indonezia se numără printre cei mai mari emitenți de gaze cu efect de seră din lume, de obicei pe locurile 5–6 la nivel global. Emisiile provin în principal din schimbarea utilizării terenurilor, defrișare, degradarea turbăriilor și utilizarea cărbunelui. Cercetătorul Riko Wahyudi de la Universitatea din Indonezia a avertizat că obiectivul de a transforma sectorul forestier într-un absorbant net de carbon până în 2030 devine din ce în ce mai greu de atins.
Relevanța globală și pentru România
Defrișarea din Indonezia 2025 creștere 66% are implicații directe pentru piața globală a nichelului, pentru lanțurile de aprovizionare ale vehiculelor electrice și pentru credibilitatea angajamentelor climatice internaționale. Dacă tendința continuă, Indonezia ar putea depăși Brazilia și deveni cel mai mare defrișator tropical din lume.
Pentru România, lecția este una structurală. Defrișările ilegale din Carpați operează pe o scară diferită, dar mecanismul este similar: interese economice care prevalează asupra protecției forestiere, în absența unor mecanisme de control eficiente. Ceea ce se întâmplă în Indonezia arată cât de rapid pot fi anulate decenii de progres atunci când politicile de protecție sunt slăbite.
