România a cerut bani europeni pentru gaze. Europa a refuzat. Este prima dată când Comisia Europeană respinge integral finanțarea solicitată de România din Fondul pentru Modernizare pentru proiecte de infrastructură de gaze fosile — o victorie pe care organizația Bankwatch România o atribuie explicit campaniei susținute de presiune față de instituțiile europene și față de autoritățile naționale.
Suma în discuție nu este simbolică: Transgaz depusese la Ministerul Energiei, în vara lui 2025, cinci proiecte de investiții în valoare totală de 336,7 milioane de euro, cu intenția de a le finanța din Fondul pentru Modernizare — instrumentul european de 57 de miliarde de euro destinat tranziției energetice a statelor cu venituri mai mici din UE.
Comisia a spus nu. Pentru prima dată în relația cu România pe acest dosar.
Ce este Fondul pentru Modernizare și de ce contează
Fondul pentru Modernizare a fost creat tocmai pentru a finanța tranziția energetică — eficiență energetică, surse regenerabile, modernizarea rețelelor. România a încercat în repetate rânduri să includă în lista proiectelor eligibile investiții în infrastructura de gaze, argumentând că gazul este o „soluție de tranziție” față de cărbune.
Bankwatch România, WWF și alte organizații de mediu au contestat sistematic această interpretare, argumentând că investițiile în infrastructura nouă de gaze creează dependențe pe termen lung — „lock-in” — care blochează tranziția reală spre regenerabile și cresc consumul de combustibili fosili în loc să îl reducă. „Pare că în sfârșit Comitetul de Investiții al Fondului și Comisia Europeană au înțeles că investițiile în gaze nu susțin tranziția energetică și scăderea emisiilor de gaze cu efect de seră. România planifică o capacitate prea mare în centrale pe gaze fosile, care vor conduce la creșterea consumului și implicit a emisiilor. E nevoie de o regândire a acestui necesar național de gaz”, a declarat Raluca Petcu, coordonatoarea campaniei de gaz fosil a Bankwatch România, în decembrie 2025.
România, în contra curentului european
Refuzul Comisiei vine în contextul unui tipar îngrijorător: România se numără printre cele șase state europene care planifică o supraconstrucție de centrale bazate pe gaze fosile, potrivit unui raport Beyond Fossil Fuels citat de Bankwatch. Capacitatea planificată depășește semnificativ necesarul estimat, în condițiile în care sursele regenerabile sunt în expansiune rapidă.
Această direcție a generat tensiuni directe între organizațiile de mediu și autoritățile române. În martie 2026, Bankwatch, WWF România, 2Celsius și Declic au transmis o scrisoare deschisă către Administrația Prezidențială și Ministerul Energiei, avertizând că extinderea infrastructurii de gaze fosile expune economia românească la riscuri pe termen lung. „Dependența de combustibili fosili va îngreuna tranziția energetică în România și va crește costurile totale suportate de societate, atât pentru infrastructură, cât și pentru gestionarea impactului schimbărilor climatice”, se arată în documentul publicat de Bankwatch.
Scrisoarea vine ca răspuns la declarații ale ministrului Energiei, Bogdan Ivan, care a susținut consolidarea cooperării pe gaze la Transatlantic Gas Security Summit de la Washington, și ale Președintelui Nicușor Dan, care a transmis că România susține „o tranziție mai lungă pentru politicile legate de energia verde.”
Presiunea din interior și din exterior
Campania Bankwatch nu vizează exclusiv finanțarea europeană. Organizația monitorizează și fondurile publice naționale direcționate spre proiecte extractive și de infrastructură fosilă, solicitând transparență și criterii clare de excludere. România a investit deja peste 800 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare în infrastructura de gaze — investiții pe care Bankwatch le consideră cu risc de a deveni neprofitabile pe termen mediu, dacă sursele regenerabile vor domina piața electricității, așa cum proiecțiile europene indică.
Refuzul Comisiei Europene din 2025 nu este definitiv — autoritățile române pot redepune proiecte reformulate. Dar precedentul creat și presiunea societății civile schimbă calculul politic: pentru prima dată, argumentul că gazul este verde nu a trecut de evaluarea europeană.
