Virusul Epstein-Barr infectează aproximativ 95% din populația globală. Rămâne latent în celulele imune toată viața și este asociat cu mai multe tipuri de cancer — aproximativ 358.000 de cazuri noi și 209.000 de decese anual — dar și cu scleroză multiplă, lupus eritematos sistemic, artrită reumatoidă și complicații ale infecției COVID-19. Nu există niciun vaccin sau tratament specific aprobat.
O echipă de la Fred Hutch Cancer Center din Seattle a publicat în Cell Reports Medicine, în februarie 2026, un studiu care marchează primul pas concret spre blocarea acestui virus: anticorpi monoclonali complet umani care au împiedicat infecția cu EBV în șoareci cu sistem imunitar uman.
De ce a fost atât de greu de blocat EBV
Spre deosebire de alți viruși, EBV reușește să se lege de aproape toate celulele B din organism — principalele celule ale imunității adaptative. Această capacitate extinsă de intrare l-a făcut extrem de dificil de neutralizat. Un alt obstacol: anticorpii generați prin metode convenționale provin din surse animale și pot declanșa reacții imune adverse când sunt administrați oamenilor.
Echipa condusă de Dr. Andrew McGuire, biochimist în Divizia de Vaccinuri și Boli Infecțioase de la Fred Hutch, a ales o abordare diferită: șoareci modificați genetic să producă anticorpi complet umani — molecule care mimează fidel ceea ce sistemul imunitar uman ar produce în mod natural.
Cum funcționează anticorpii identificați
EBV pătrunde în celulele B printr-un mecanism în două etape. Prima proteină virală, gp350, se leagă de receptorii de suprafață ai celulei. A doua, gp42, declanșează fuziunea învelișului viral cu membrana celulară — pasul care permite virusului să intre efectiv în celulă.
Cercetătorii au generat 10 anticorpi monoclonali: doi care vizează gp350 și opt care vizează gp42. Anticorpii împotriva gp42 s-au dovedit cei mai eficienți. Cel mai promițător — un anticorp anti-gp42 — a blocat complet infecția cu EBV în șoarecii cu sistem imunitar uman, după ce aceștia au fost expuși la virus.
Analiza structurală suplimentară, realizată cu suportul Antibody Tech Core de la Fred Hutch, a identificat situsuri de vulnerabilitate specifice pe suprafața virusului — informații direct relevante pentru proiectarea unui viitor vaccin.
Cine are cel mai mare risc imediat
Pacienții imunocompromiși — în special cei care primesc transplanturi de organe sau de măduvă osoasă — sunt expuși unui risc ridicat de limfom post-transplant indus de EBV (PTLD), o formă de cancer cu risc vital. Terapia curentă pentru PTLD este limitată și adesea insuficientă.
Echipa Fred Hutch vizează în primul rând această categorie de pacienți pentru o viitoare terapie bazată pe infuzia de anticorpi monoclonali anti-EBV. Fred Hutch a depus drepturi de proprietate intelectuală pentru anticorpii identificați și colaborează cu un partener industrial pentru avansarea terapiei spre testare clinică.
„Există impuls pentru a avansa această descoperire spre o terapie care ar face o diferență enormă pentru pacienții care urmează transplant”, a declarat McGuire. „După mulți ani de căutare, aceasta este un pas semnificativ pentru comunitatea științifică.”
Contextul mai larg
EBV a fost identificat în 2022 drept cauza probabilă a sclerozei multiple — un studiu pe 10 milioane de soldați americani a arătat că infecția cu EBV crește riscul de SM de 32 de ori. Dacă anticorpii sau un vaccin bazat pe această tehnologie reușesc să prevină infecția cu EBV la scară largă, implicațiile ar depăși cu mult pacienții imunocompromiși — și ar atinge una dintre cele mai răspândite și subestimate amenințări virale ale secolului.
