Rezistența la antibiotice nu mai ține doar de cum folosim medicamentele. Ține și de climă. Un studiu publicat în mai 2026 în revista The Lancet Planetary Health aduce dovezi în acest sens. Cercetătorii au analizat 488.232 de genomi de salmonella. Probele vin din 139 de țări și acoperă perioada 1940–2023. Concluzia e clară: încălzirea globală e legată de o creștere de 10% a genelor de rezistență la antibiotice din această bacterie.
Ce arată studiul despre rezistența la antibiotice
Echipa a fost internațională. Au participat cercetători din Marea Britanie, Franța, Australia, Elveția și China, între care Universitatea Cambridge și Academia Chineză de Științe. Au folosit temperatura medie anuală și nivelul precipitațiilor ca indicatori ai schimbărilor climatice.
Rezultatul principal: rezistența la antibiotice din salmonella a crescut global cu 10%, legat de factori climatici. În total, genele de rezistență au crescut cu 38% în perioada studiată. Clima explică un sfert din această creștere. Restul vine din folosirea excesivă a antibioticelor.
Fenomenul nu e izolat. 82% dintre țările analizate au înregistrat creșteri ale nivelului acestor gene. Cele mai mari salturi au fost în Orientul Mijlociu, Africa de Nord, Asia de Sud și Africa Subsahariană.
De ce contează clima pentru rezistența la antibiotice
Mecanismul nu e cel evident. Antibioticorezistența apare în primul rând din abuzul de medicamente. Bacteriile expuse repetat supraviețuiesc și se înmulțesc. Aici intervine însă clima. Temperaturile mai mari și ploile schimbate afectează modul în care bacteriile supraviețuiesc, mută și schimbă gene între ele.
Autorii sunt prudenți. Studiul arată o asociere, nu o cauzalitate directă. Cu alte cuvinte, clima nu „produce” singură rezistența. Ea accelerează un proces deja pornit din alte cauze. Distincția e importantă și o subliniază chiar cercetătorii.
Ce se întâmplă până în 2100
Proiecțiile nu sunt liniștitoare. Dacă temperaturile cresc necontrolat, nivelul genelor de rezistență va continua să urce până în 2100. Există însă și o veste bună. Într-un scenariu cu emisii reduse și folosire responsabilă a antibioticelor, nivelul ar putea fi cu 24% mai mic decât în scenariul cu emisii mari.
Tradus simplu: politica de mediu devine și politică de sănătate. Reducerea emisiilor nu protejează doar clima. Protejează și eficiența medicamentelor de care depindem.
Ce înseamnă pentru România
România e una dintre țările europene cu probleme cronice la acest capitol. Consumul de antibiotice e ridicat, iar automedicația rămâne frecventă. Salmonella e o prezență obișnuită în toxiinfecțiile alimentare de la noi, mai ales vara.
Verile tot mai lungi și mai calde cresc riscul pe două căi. Pe de o parte, favorizează înmulțirea bacteriei în alimente. Pe de altă parte, conform studiului, întăresc rezistența ei la tratament. Combinația e periculoasă pentru un sistem medical deja sub presiune.
Concret, pierde pacientul. O infecție tratabilă azi cu un antibiotic ieftin poate deveni mâine greu de vindecat. Câștigă, paradoxal, doar bacteria. Iar lupta cu ea trece, arată studiul, și prin felul în care tratăm clima.
