România concentrează 2,9 milioane de ferme. Aproape o treime din totalul Uniunii Europene. Agricultura contribuie cu 4,2% la PIB — cel mai ridicat nivel din UE. Cifrele par impresionante. Sunt înșelătoare.
Un raport OECD publicat pe 15 aprilie 2026 analizează în detaliu structura agriculturii românești. Concluzia e clară: sectorul funcționează cu două viteze. O minoritate mică de exploatații mari produce eficient. O majoritate copleșitoare de ferme mici supraviețuiește la limita rentabilității. Între cele două lumi, banii publici europeni circulă mai degrabă spre vârf.
90% din ferme au sub 5 hectare
Dimensiunea medie a unei ferme românești este de 4,4 hectare. Media europeană e de 17,4 hectare. Aproximativ 90% din exploatațiile din România au sub 5 hectare. Eurostat confirmă că în 2020, fermele cu cel puțin 50 de hectare reprezentau 0,9% din total — dar lucrau 54% din terenul arabil.
Fragmentarea are rădăcini istorice. Privatizarea din anii 1990 a distribuit terenurile cooperativelor în loturi mici. Milioane de familii au primit câteva hectare. Generații au moștenit suprafețe și mai mici prin succesiuni. Rezultatul: 2,48 milioane de exploatații cu sub 2 hectare, conform datelor MADR.
O fermă de 2 hectare nu este o afacere. E o grădină de subzistență.
59% din fermieri au peste 55 de ani
OECD notează că 59% din fermierii din România au peste 55 de ani. Comisia Europeană precizează că 44,3% au peste 65 de ani — cel mai ridicat procent din UE.
Consecința nu e abstractă. Fermierul vârstnic nu investește în mecanizare. Nu accesează credite. Nu adoptă tehnologii noi. Nu planifică pe termen lung. Vinde sau arendează terenul atunci când nu mai poate lucra.
Cumpărătorul sau arendașul este, de regulă, o exploatație mare. Concentrarea terenului continuă. Prețul unui hectar în Câmpia Dunării a depășit 10.000 de euro. Inaccesibil pentru un fermier mic.
Productivitate mică, costuri mari, piață fără putere
Venitul mediu net în agricultură a fost de 3.931 de lei în 2024 — cu 20–25% sub media națională. O fermă mică nu are capacitate de negociere față de procesatori sau retaileri. Nu poate dicta prețul. Nu poate stoca recolta în așteptarea unui preț mai bun. Nu are acces la contracte forward.
România a generat în 2023 o producție agricolă de peste 22 miliarde de euro. E pe locul 7 în UE ca volum. Dar deține 31,8% din fermele UE și generează doar 3,3% din producția agricolă standard a blocului. Randamentul mediu pe exploatație e de circa șapte ori mai mic față de media europeană.
Diferența nu e climă sau sol. E structură.
Cercetare slabă, consultanță absentă
OECD identifică un alt factor sistemic. Sistemul de cercetare și consultanță agricolă din România rămâne slab dezvoltat. Majoritatea fermierilor nu au pregătire de specialitate. Accesul la informații tehnice actualizate e limitat.
Ministerul Agriculturii a publicat numeroase documente strategice. OECD notează că aceste strategii „nu au ghidat pe deplin opțiunile de politică ale țării”. Documentele există. Implementarea — nu.
Cooperativele: sub 1% din fermieri
Soluția standard pentru fermele mici în toată Europa e cooperativa agricolă. Prin asociere, fermele mici accesează echipamente comune, negociază prețuri mai bune și îndeplinesc cerințele de calitate ale lanțurilor mari de distribuție.
În Olanda, peste 80% din fermieri sunt membri de cooperative. În Danemarca, 70%. În România — sub 1%.
OECD recomandă explicit stimularea cooperativelor. România are Legea cooperației agricole din 2004. Cooperativele existente sunt, în mare parte, structuri administrative create pentru accesul la fonduri. Nu organizații economice funcționale.
Ce urmează dacă nu se schimbă nimic
OECD indică direcția: reorientarea subvențiilor spre fermele mici și medii viabile, stimularea cooperativelor și dezvoltarea lanțurilor valorice locale. Comisia Europeană a propus 16,5 miliarde de euro pentru România în noua PAC post-2027.
Fără schimbarea structurii de distribuție a fondurilor, banii europeni vor reproduce același tipar. Fermele mari vor crește. Fermele mici vor dispărea. Recensământul agricol din 2020 arată că în deceniu anterior au dispărut 25% din fermele mici din România.
Procesul nu a încetinit. A accelerat.
