ANM avertizează că primul val important de caniculă în București vine în jurul datei de 14 iulie 2026. Temperaturi maxime de 35-36°C, cinci zile consecutive de căldură extremă. Luna august aduce un al doilea episod. Vara 2026 se anunță una dintre cele mai fierbinți din ultimii ani, potrivit proiecțiilor meteorologice europene.
Bucureștiul intră în acest sezon cu 8,8 metri pătrați de spațiu verde pe locuitor — față de minimul legal de 26 mp și față de recomandarea OMS de 50 mp. Fără un plan municipal de răcire urbană operațional. Fără un sistem de alertă timpurie pentru mortalitate legată de căldură. Și cu un singur instrument nou adoptat recent: rețeaua de adăposturi climatice, votată de Consiliul General în aprilie 2026 cu 42 de voturi pentru.
Problema cu adăposturile climatice e că nu sunt ale Primăriei Capitalei.
Ce a votat Consiliul General și cine plătește
Proiectul de hotărâre adoptat în aprilie 2026 prevede crearea unei rețele de adăposturi climatice în București — spații interioare și exterioare unde cetățenii pot găsi răcoare în perioadele de caniculă sau adăpost în episoadele de ger. Standardele sunt clare: maximum 27°C vara, minimum 19°C iarna, minimum 5 mp per utilizator, apă potabilă, grupuri sanitare, personal care să apeleze serviciile de urgență.
Proiectul a fost inițiat de doi consilieri USR și susținut de majoritate. A fost și criticat din interiorul Consiliului: Primăria Capitalei „pasează” costurile spre alte instituții — primăriile de sector, instituțiile publice, spațiile comerciale mari care urmează să găzduiască adăposturile.
Nu există un buget central alocat explicit pentru această rețea. Nu există un calendar de implementare cu termene și responsabili nominalizați. Proiectul definește standardele — nu cine plătește și cine execută.
Insula de căldură urbană: date concrete pentru București
Fenomenul de insulă de căldură urbană transformă Bucureștiul într-un cuptor cu până la 8-10°C mai cald decât zonele rurale din jur în zilele de caniculă extremă. Cauza: densitatea construcțiilor, asfaltul și betonul care absorb căldura ziua și o eliberează noaptea, absența vegetației care să umbrească și să transpire.
Raportul România Curată din iulie 2025 documentează că lipsa spațiilor verzi, traficul excesiv și urbanizarea haotică accentuează efectele caniculei în special pentru categoriile vulnerabile. Vârstnicii, copiii, persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii sunt cele mai expuse.
București are cel mai scăzut indice de spațiu verde pe locuitor din capitalele Uniunii Europene. Registrul Spațiilor Verzi — obligatoriu prin lege din 2007 — nu există. Un contract de 19 milioane de lei pentru realizarea lui a fost licitat în martie 2025. Termenul de execuție: 24 de luni. Registrul va fi gata cel mai devreme în 2027.
Ce lipsește față de alte capitale europene
Viena are un plan municipal de răcire urbană actualizat anual, cu hărți de temperatură pe cartiere, fântâni publice cu apă potabilă pe fiecare stradă principală, perdele de apă în parcuri și un sistem de alertă care activează automat servicii sociale pentru persoanele vârstnice singure când temperatura depășește 35°C.
Paris a plantat 170.000 de arbori noi între 2020 și 2024. A impermeabilizat parțial trotuarele pentru a reduce efectul de insulă termică. A creat „oaze de răcoare” — 750 de spații verzi accesibile publicului non-stop în perioadele caniculare.
Atena — un oraș cu climă mai caldă decât Bucureștiul — a lansat în 2021 un program de „Chief Heat Officer”, primul din Europa, care coordonează toate politicile municipale legate de căldura extremă. Programul a redus mortalitatea legată de caniculă cu 30% în primii trei ani.
București nu are Chief Heat Officer. Nu are hartă de temperatură pe cartiere. Nu are program de plantare urbană cu obiective anuale verificabile. Are o rețea de adăposturi climatice votată — fără buget, fără calendar, fără responsabili.
Vara vine. Planul, nu
ANM estimează că vara 2026 va aduce valuri de căldură, incendii de vegetație și inundații. Pentru București, prima caniculă vine la jumătatea lui iulie. Între timp, proiectul de adăposturi climatice e în faza de implementare administrativă. Registrul Spațiilor Verzi e în faza de contractare. Planul Integrat de Calitate a Aerului — cerut de Comisia Europeană cu termen octombrie 2024 — nu a fost elaborat.
Garda Națională de Mediu a amendat Primăria Capitalei a șasea oară consecutiv în martie 2025 pentru aceleași lipsuri. Amenda: 100.000 de lei. Costul unei veri caniculare pentru un spital din București în tratarea cazurilor de insolație, deshidratare și stop cardiac indus de căldură: nemăsurat public.
Cel mai vulnerabil în această ecuație e locuitorii din cartierele fără parcuri și fără copaci. Cei care locuiesc la etajele superioare ale blocurilor din Rahova, Ferentari, Militari sau Colentina. Cei care nu au aer condiționat și nu și-l permit. Cei care sunt bătrâni și singuri. Adăpostul climatic e util. Vine prea târziu, prea puțin și fără bani.
