Un foraj pentru apă poate intersecta gaze naturale aflate în straturile geologice înainte, după sau chiar în zona în care găsește apă subterană. Exact această situație a declanșat măsuri de urgență la Poiana Câmpina, în Prahova. Autoritățile au constatat un potențial risc de explozie la gura unui foraj realizat pe o proprietate privată și au început monitorizarea concentrațiilor de gaz.
Informațiile făcute publice până acum nu stabilesc compoziția gazului și nici originea lui. Prin urmare, incidentul de la Poiana Câmpina nu poate fi prezentat drept o acumulare confirmată de metan. Cert este că forajul pentru apă a generat un risc de explozie și de poluare cu hidrocarburi, iar autoritățile au izolat zona.
Cum pot apărea gaze într-un foraj pentru apă
Un puț nu pătrunde direct într-un rezervor izolat cu apă. Burghiul traversează succesiv sol, sedimente și roci cu proprietăți diferite. Unele straturi pot conține apă. Altele pot conține gaze sau hidrocarburi.
Metanul este unul dintre gazele care pot apărea natural în subsol. US Geological Survey arată că metanul poate avea origine biologică sau geologică. La adâncimi mici, poate rezulta din descompunerea materiei organice. La adâncimi mari, se poate forma în procese desfășurate timp de milioane de ani, la presiune și temperatură ridicate.
În anumite condiții geologice, gazul poate migra împreună cu apa subterană și poate ajunge într-un puț. Fisurile, straturile permeabile și diferențele de presiune îi pot crea căi de deplasare.
Faptul că un teren are apă subterană nu exclude existența gazelor în aceeași succesiune geologică.
De ce gazele dintr-un puț pot produce o explozie
Riscul depinde de tipul gazului, concentrație și locul în care acesta se acumulează. Metanul, de exemplu, devine inflamabil în anumite concentrații în aer și poate forma un amestec exploziv în spații insuficient ventilate.
La Poiana Câmpina, reprezentanții Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon au făcut investigații direct la gura forajului. Instituția a identificat un potențial risc de explozie.
ISU Prahova a început să măsoare concentrațiile de gaz. Primăria a restricționat accesul în perimetru, iar proprietarul a primit obligația de a contracta urgent o firmă specializată pentru punerea în siguranță.
Autoritățile au interzis în apropiere focul deschis și folosirea echipamentelor electrice sau mecanice capabile să producă scântei. ISU trebuie să urmărească de două ori pe zi atât concentrațiile de gaze, cât și nivelul lichidului din tubulatură.
Un foraj pentru apă trebuie să țină cont și de geologia terenului
Incidentul arată de ce un puț nu trebuie privit doar prin întrebarea „la ce adâncime este apa?”. Contează structura geologică traversată și ce alte fluide sau gaze pot exista în subsol.
În cazul gospodăriilor, această problemă se adaugă celor legate de nivelul pânzei freatice și comportamentul apelor subterane din România. Apa dintr-un puț depinde de acvifer, de precipitații, de geologie și de extracțiile din zonă.
Un alt element contează în cazul Poiana Câmpina: autoritățile au semnalat și un risc de poluare cu hidrocarburi. Asta înseamnă că problema nu privește exclusiv incendiul sau explozia. Un foraj care creează o legătură necontrolată între straturi poate deveni și o cale de migrare pentru fluide.
Ce trebuie făcut dacă un foraj începe să degaje gaze
Măsurile luate la Poiana Câmpina oferă răspunsul practic: lucrările se opresc, zona se izolează, se elimină sursele de aprindere, concentrațiile se măsoară și intervine personal specializat.
Originea gazului trebuie determinată înainte de orice soluție definitivă. Mirosul, aspectul apei sau presupunerea proprietarului nu pot înlocui măsurarea instrumentală.
Un foraj început pentru apă poate întâlni gaze pentru că burghiul traversează geologia reală a terenului, nu doar stratul pe care proprietarul speră să îl găsească.
