La 2.577 de metri sub suprafața Atlanticului de Sud trăiește un castravete de mare cu prelungiri care amintesc de coarne. Cercetătorii l-au poreclit „Loki”. În același lot de probe s-au ascuns alte zeci de organisme pe care știința nu le clasificase până acum.
Ocean Census a anunțat la 1 octombrie 2026 identificarea a 57 de specii marine noi pentru știință și cinci genuri noi. Rezultatul a venit după numai două săptămâni de analiză taxonomică a probelor, majoritatea colectate în Canionul Mar del Plata din Argentina.
Cele 57 de specii marine identificate de Ocean Census includ 20 de copepode, 22 de echinoderme, 14 cnidari și un molusc scafopod.
Întrebarea este cum pot apărea atât de multe specii noi dintr-o singură campanie. Răspunsul spune mai mult despre cât de puțin cunoaștem adâncurile decât despre cât de rară este viața acolo.
57 de specii marine noi au ieșit din probele unui canion submarin
Workshopul a reunit 20 de taxonomiști și cercetători aflați la început de carieră din America Latină și Europa. Activitatea s-a desfășurat la Universidad Maimónides din Buenos Aires între 13 și 24 iulie 2026.
Majoritatea probelor proveneau din expediția realizată în august 2025 în Canionul Mar del Plata de Schmidt Ocean Institute cu nava Falkor (too).
Vehiculul operat de la distanță SuBastian a colectat și filmat organisme la mare adâncime. Imaginile expediției au fost transmise public, iar unele animale au devenit virale înainte ca taxonomia lor să fie stabilită.
Echipa a combinat metode clasice cu imagistică de înaltă rezoluție, barcoding genetic și secvențiere. Descoperirile au fost introduse direct în Ocean Census NOVA, platforma deschisă pentru speciile marine nou identificate.
„Loki” a fost găsit la 2.577 de metri sub suprafață
Una dintre speciile emblematice este un castravete de mare din genul Peniagone. Cercetătorii l-au numit informal „Loki” din cauza prelungirilor asemănătoare unor coarne.
Exemplarul provine din Canionul Mar del Plata, de la adâncimea de 2.577 de metri. Organismul face parte dintr-un grup de până la zece specii noi de holoturieni observate în cadrul workshopului.
Bilanțul complet include 22 de echinoderme, grup care cuprinde castraveți de mare și crinoide. Alte 14 specii sunt cnidari: octocorali, sea pens și corali pietroși.
Cinci genuri noi pentru știință apar între corali, castraveți de mare și crustacee.
Un gen se află deasupra speciei în clasificarea biologică. Identificarea unui gen nou indică o diferență evolutivă mai profundă decât descoperirea unei alte specii într-un grup deja cunoscut.
Doar 10% dintre probele de copepode au fost examinate
Cea mai spectaculoasă proporție apare la copepode. Sunt crustacee foarte mici, dar esențiale în rețelele trofice marine.
Taxonomiștii au analizat numai 10% din probele de copepode colectate. Ocean Census arată că fiecare exemplar examinat în această etapă aparținea unei specii noi pentru știință.
Din acest fragment au rezultat 20 de specii și un gen nou.
Proporția nu înseamnă că toate exemplarele rămase vor fi specii necunoscute. Arată însă potențialul enorm al probelor care încă nu au fost procesate.
Identificarea în workshop reprezintă începutul procesului taxonomic. Descrierea formală, alegerea numelui științific și publicarea caracterelor diagnostice necesită etape suplimentare pentru fiecare specie.
Descoperirea și denumirea oficială nu sunt același moment.
Oceanul rămâne una dintre cele mai mari zone necunoscute ale biodiversității
Ocean Census estimează că peste 90% dintre speciile oceanice nu au fost încă descoperite. Proiectul încearcă să accelereze identificarea prin expediții, cooperare internațională și instrumente genetice.
Viteza contează și pentru conservare. O specie poate fi afectată de pescuit, încălzirea oceanului, exploatarea minerală sau alte modificări înainte de a primi un nume științific.
Cele 722.000 de observații noi adăugate hărții biodiversității marine europene arată cealaltă parte a problemei: nu este suficient să descoperi viața, trebuie să poți urmări unde se află și dacă mai există.
Pentru România, lecția privește direct Marea Neagră. Un ecosistem marin poate părea bine cunoscut doar pentru că oamenii îl folosesc de secole. Biodiversitatea reală depinde însă de cât de intens este căutată și de metodele folosite.
La Mar del Plata, două săptămâni au produs 57 de specii și cinci genuri. Iar una dintre cele mai impresionante cifre este cea care lipsește: câte organisme necunoscute au rămas în cutiile care încă nu au fost deschise.
