Praful toxic de la Salton Sea efecte asupra plămânilor și intestinului - Foto Chamika Jayasri Unsplash

Un lac care se retrage nu lasă în urmă doar teren uscat. Pe fundul său pot rămâne săruri, particule fine și substanțe acumulate în timpul deceniilor de poluare. Vântul le poate ridica în atmosferă, transformând o problemă a apei într-un risc pentru oamenii care locuiesc în apropiere.

Praful toxic de la Salton Sea, un lac din California afectat de salinitate și poluare, a produs inflamații pulmonare și modificări ale microbiomului intestinal în experimente pe șoareci. Cercetarea prezentată pe 12 noiembrie 2026 de University of Connecticut arată că expunerea respiratorie la particulele colectate din apropierea lacului poate avea efecte biologice în afara plămânilor. Rezultatele nu demonstrează automat aceleași efecte la oameni.

Praful toxic de la Salton Sea provine dintr-un lac aflat în retragere

Salton Sea este un lac interior din California, format la începutul secolului al XX-lea, după revărsarea apei provenite din sistemul fluviului Colorado.

În timp, a devenit o zonă importantă pentru recreere și pentru numeroase specii de păsări.

Modificarea alimentării cu apă, evaporarea și acumularea sărurilor au transformat însă ecosistemul.

În prezent, o parte importantă din apa care ajunge în lac provine din scurgeri agricole.

Acestea transportă nutrienți și alte substanțe care contribuie la deteriorarea calității apei.

Pe măsură ce nivelul lacului scade, suprafețe tot mai mari ale fostului fund acvatic rămân expuse.

Vântul poate desprinde particule din aceste zone și le poate transporta către comunitățile învecinate.

Problema este agravată de caracteristicile socioeconomice ale regiunii. Numeroase familii care locuiesc în apropiere au resurse limitate pentru relocare sau pentru reducerea expunerii.

Astfel, degradarea mediului poate genera consecințe disproporționate pentru populațiile vulnerabile.

Cercetarea urmărește tocmai această legătură dintre contaminarea mediului și efectele biologice ale expunerii la praf.

Ce au observat cercetătorii în plămânii șoarecilor

Echipa a colectat probe de praf din trei amplasamente situate la distanțe diferite de țărm.

Recoltarea s-a desfășurat în perioadele de toamnă din 2020, 2021 și 2022.

Probele au fost analizate pentru conținutul de contaminanți, materie organică și microorganisme.

Ulterior, cercetătorii au utilizat o cameră experimentală pentru expunerea controlată a șoarecilor la particule.

Praful provenit din apropierea lacului a provocat reacții inflamatorii pulmonare.

Specialiștii au observat modificări ale comunităților microbiene din plămâni și creșterea diversității unor bacterii.

Au fost identificate inclusiv bacterii Gram-negative asociate cu lipopolizaharidele, componente care pot stimula răspunsuri inflamatorii.

Reacția a implicat creșterea unor celule imunitare numite neutrofile.

Acest tip de inflamație diferă de unele răspunsuri alergice clasice, în care sunt implicate predominant alte categorii de celule.

Rezultatele experimentale au inclus manifestări compatibile cu un fenotip de astm nonalergic la șoareci.

Aceasta nu înseamnă că orice persoană expusă prafului va dezvolta același tip de afecțiune.

De ce inhalarea prafului a modificat și microbiomul intestinal

Cea mai surprinzătoare descoperire privește efectele observate în afara sistemului respirator.

La animalele expuse prafului colectat aproape de lac, cercetătorii au identificat reducerea diversității microbiomului intestinal.

În același timp, în plămâni au fost observate modificări diferite ale comunităților microbiene.

Aceste rezultate sugerează existența unor interacțiuni între răspunsul respirator, sistemul imunitar și microbiomul intestinal.

De ce ar putea fi afectat intestinul de un poluant inhalat?

Organismul funcționează prin sisteme interconectate. Inflamația și semnalele imunitare generate într-un organ pot influența procese biologice din alte regiuni.

Această relație este investigată prin conceptul de axă intestin-plămân.

Experimentul oferă dovezi privind modificări biologice simultane, dar nu stabilește integral succesiunea moleculară a tuturor proceselor implicate.

De asemenea, modificarea microbiomului nu demonstrează automat apariția unei boli intestinale.

Pentru oameni sunt necesare cercetări epidemiologice și clinice care să analizeze expunerea reală, durata și eventualele efecte medicale.

Ce înseamnă descoperirea pentru comunitățile expuse la praf

Regiunea Salton Sea înregistrează probleme respiratorii importante, iar cercetătorii investighează posibila contribuție a prafului provenit din lac.

Autorii menționează rate ridicate ale astmului în comunitățile apropiate de țărm.

Totuși, experimentul pe șoareci nu demonstrează că toate cazurile de astm din aceste comunități au aceeași cauză.

Expunerea umană poate implica și trafic, activități agricole, condiții de locuire și alte surse de poluare.

Specialiștii urmăresc dezvoltarea unor investigații suplimentare privind tipurile de inflamație respiratorie întâlnite la copiii din regiune.

Rezultatele sunt relevante și pentru alte zone unde retragerea apelor lasă expuse sedimente contaminate.

În România, evaluarea unor asemenea riscuri ar necesita analize specifice ale sedimentelor, aerului și condițiilor meteorologice.

Nu există în această cercetare dovezi că lacurile românești produc același tip de expunere.

Pentru protejarea populației, intervențiile pot include monitorizarea particulelor, reducerea mobilizării prafului și evaluarea surselor de contaminare.

La nivel individual, limitarea expunerii în timpul episoadelor severe poate fi utilă, însă nu înlocuiește controlul sursei.

Salton Sea arată că dispariția apei nu elimină automat poluarea acumulată. Uneori, după retragerea lacului, ceea ce era ascuns sub apă începe să circule prin aer.