O viespe italiană care a evoluat din cauza schimbărilor climatice face ravagii în stupii de albine

Autor

-

14 ianuarie 2025

Vespa Orientalis este o viespe italiană care a evoluat din cauza schimbărilor climatice. Specia face ravagii în stupii de albine, potrivit oficialilor din agricultură din Italia, scrie ANSABrasil.

Potrivit Laurei Bortolotti, cercetător principal al grupului de studii Crea AA – Agriculture Environment, scăderea numărului de albine pune în pericol apicultura la nivel mondial. Viespea a devenit cea mai recentă amenințare la adresa acestora.

O viespe italiană face ravagii în stupii de albine

Recent, Vespa Orientalis a distrus aproximativ 40.000 de stupi din Lazio, Campania și Molise.

„În ciuda faptului că este o specie nativă în Italia, Vespa Orientalis se comportă ca și cum ar fi o specie extraterestră. Comportamentul său față de albine s-a schimbat în câțiva ani, devenind din ce în ce mai agresivă, tot din cauza schimbărilor climatice care, într-un fel, s-au modificat. echilibrul de mediu”, a declarat Bortolotti pentru ANSA.

Vespa Orientalis este, de asemenea, o amenințare tot mai mare pentru sănătatea publică în zonele urbane, au spus aceștia.

Albinele din întreaga lume sune amenințate de mai mulți ani cu dispariția. Principalul factor este reprezentat de schimbările climatice, care generează reacții în lanț la care albinele nu se pot adapta. De asemenea, pesticidele utilizate în agricultură reprezintă o problemă uriașă în supraviețuirea albinelor

VIDEO – A apărut roboțelul care alină singurătatea și depresia

Autor

Cristina Antal

-

14 ianuarie 2025

În cadrul CES 2025 de la Las Vegas, compania Mixi Inc. l-a prezentat pe Romi, un robot creat pentru a oferi suport emoțional, cu scopul de a combate singurătatea și depresia, potrivit Reuters, citează publicația Descoperă.ro.

Romi a câștigat deja premiul pentru inovație la categoria robotică, fiind apreciat pentru interacțiunile sale pline de empatie

”Un exemplu simplu este pentru persoanele mai izolate social, care nu au cu cine vorbi. Uneori pot trece o zi întreagă fără să schimbe o vorbă cu cineva. Dar dimineața, Romi te salută cu bună dimineața, iar când te întorci de la serviciu, îţi spune bine ai revenit”, a declarat Scott Paik, reprezentant Mixi Inc.

”Dacă îi spui, de exemplu, că ai cumpărat banane, îţi va răspunde: Wow, arată grozav, să le mâncăm împreună.”

Deja utilizat cu succes în azilurile de bătrâni din Japonia, Romi a ajutat la reducerea sentimentului de izolare al vârstnicilor.

Brian Allen, un vizitator al CES, subliniază importanța acestei tehnologii:

”Problema este cum extindem îngrijirea. Dacă nu găsim oameni dispuși să ofere acest suport, un robot AI poate umple acest gol. Iar dacă funcționează, este un câștig pentru toată lumea.”

Roboțelul este disponibil în prezent doar în Japonia, la un preț de aproximativ 570 de dolari

Mixi Inc. intenționează să lanseze un nou model, Romi Lacatan, în primăvară.

De asemenea, compania efectuează cercetări pentru adaptarea produsului la alte limbi și culturi.

În acest moment, însă, nu există planuri precise pentru extinderea internațională.

De ce au brazii formă piramidală?

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 ianuarie 2025

de ce au brazii forma piramidala — Sursă - Unsplash

Te-ai întrebat vreodată de ce au brazii formă piramidală? În rândurile de mai jos îți vom oferi explicația științifică pentru această caracteristică, potrivit EarthSky.

Brazii, pinii și molizii sunt cunoscuți drept conifere. Majoritatea acestor specii din cele aproximativ 550 cunoscute sunt veșnic verzi. Spre deosebire de alți arbori, frunzele acestora sunt în formă de ac sau de solzi. Ele au evoluat astfel încât să reziste regiunilor cu condiții meteorologice vitrege.

Dar să revenim la forma piramidală a brazilor. Și aceasta, la fel ca frunzele, a fost influențată de vreme.

De ce au brazii formă piramidală?

Coniferele cresc pe tot globul, cu excepția Antarcticii, însă adesea le găsim în locuri cu ierni severe. Forma lor ajută la menținerea zăpezii umede și grele pe ramurile sale superioare. În plus, coniferele tind să aibă rădăcini superficiale. Acestea nu sunt lungi și rezistente, precum ale altor arbori. Drept consecință, brazii și alte specii similare pot fi doborîți cu ușurință de vânt. Forma piramidală a acestora reduce însă rezistanța la vânt și ajută la menținerea poziției verticale.

De asemenea, forma piramidală ajută coniferele să obțină mai multă lumină în locurile unde ziua este scurtă. Ramurile superioare nu umbresc în totalitate pe cele inferioare. Ele sunt stratificate și prezintă o zonă deschisă între straturi. Această caracteristică favorizează circulația vântului și trecerea luminii, mai ales când soarele se află aproape de orizont.

Baia Mare este primul oraș din România care a început colectarea separată a deșeurilor textile

Autor

Cristina Antal

-

14 ianuarie 2025

Încă din data de 11 ianuarie, a avut loc prima acțiune de colectare a deșeurilor textile din municipiul Baia Mare, scrie publicația Glasul Maramureșului.

Punctele de colectare au fost amplasate în mai multe locații, iar ridicarea deșeurilor textile se va face lunar.

ADI Deșeuri Maramureș: ”2 tone de deșeuri textile au fost depuse de băimăreni în recipientele amplasate în Baia Mare în weekend-ul încheiat”

Tipurile de deșeuri acceptate sunt: haine uzate (bluze, cămăși, jachete, paltoane, fuste, pantaloni etc), perdele, draperii, cearșafuri, fețe de pernă, pături, resturi de materiale textile, încălțăminte.

Colectarea deșeurilor textile se va face lunar, următoarea acțiune fiind programată în 14-15 februarie, cu puncte de colectare în alte zone din municipiu.

”Mulțumim tuturor celor care au respectat scopul pentru care au fost amplasate containerele și au depozitat doar deșeuri textile. Prin acest demers încercăm să creem cadrul care să permită devierea a cât mai multor deșeuri textile de la depozitare”, a transmis ADI Deșeuri Maramureș, potrivit sursei citate.

Reciclarea deșeurilor textile, obligatorie de la 1 ianuarie

Comisia Europeană propune responsabilitatea extinsă a producătorilor pentru textile, acoperind întregul ciclu de viață al produselor, de la proiectare la gestionarea deșeurilor.

În plus, se introduc reguli de colectare separată și cerințe de sortare a textilelor uzate.

Raportul EEA subliniază necesitatea extinderii capacităților de sortare și reciclare pentru a preveni eliminarea incorectă a textilelor.

România, care nu are încă infrastructura necesară, va construi 26 de instalații de reciclare până în 2026, cu fonduri de 220 milioane de euro.

Invazie de castori într-un oraș din România. Rozătoarele au distrus zeci de arbori

Autor

Cristina Antal

-

14 ianuarie 2025

În zona Decebal-Ioșia din Oradea, castorii au provocat daune considerabile vegetației lemnoase de pe malurile Crișului Repede, transmite publicația Transilvania Business.

Castorii au distrus deja peste 20 de copaci, dar este posibil ca numărul pagubelor să crească

Aceste rozătoare semi-acvatice, recunoscute pentru construirea de baraje, au doborât peste 20 de copaci, afectând peisajul natural al râului.

Înmulțirea necontrolată a populației de castori a dus la deteriorarea vegetației, iar în perioada de iarnă, aceste mamifere se hrănesc cu lemnul local, ceea ce ar putea agrava situația.

Autoritățile din județ, împreună cu ONG-uri și Primăria Oradea, lucrează la dezvoltarea unui set de măsuri pentru a proteja ecosistemul.

Printre acestea se numără extragerea copacilor deteriorați din apropierea digului, prevenind astfel blocarea cursului de apă și riscurile asociate.

Directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri: ”Este necesar să protejăm habitatul natural al castorilor, având în vedere rolul lor în ecosistem, dar totodată se impune limitarea efectele negative asupra vegetației și ecosistemului.

”Fără măsuri corespunzătoare de management a populației de castori, consecințele vor fi devastatoare în următorii ani pentru zona urbană a râului Crișul Repede. În acest sens, în cel mai scurt timp posibil, vom stabili un set concret de măsuri împreună cu Primăria Oradea, autoritățile și ONG-urile de mediu”, a declarat Pásztor Sándor, directorul Administrației Bazinale de Apă (ABA) Crișuri, potrivit sursei citate.

Arhitecți ai naturii, dar și o provocare pentru ecosisteme

Castorii sunt rozătoare semi-acvatice, care trăiesc în apropierea apelor curgătoare, precum râuri și lacuri.
Sunt renumiți pentru abilitățile lor de a construi baraje din crengi, tulpini și mușchi, transformând cursurile de apă în lacuri.
Dieta lor este compusă din scoarță de copac, rădăcini și plante acvatice, iar iarna se hrănesc cu lemnul pe care l-au depozitat.
Deși joacă un rol important în menținerea biodiversității și crearea de habitate pentru alte specii, pot afecta vegetația și infrastructura umană.
Activitatea lor poate duce la eroziune și la distrugerea copacilor pe malurile râurilor, provocând daune ecosistemelor locale.

Marea Neagră continuă să fie amenințată de poluarea cauzată de petrolierele rusești

Autor

Cristina Antal

-

14 ianuarie 2025

Scufundarea a două petroliere rusești în strâmtoarea Kerci, în decembrie 2024, a declanșat o criză ecologică de proporții în Marea Neagră.

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a avertizat că ”Marea Neagră are nevoie de soluții rapide, dar și de o intervenție europeană fermă, pentru evaluarea prejudiciului adus ecosistemului marin”.

Poluarea cu mazut a depășit granițele rusești, afectând regiuni din Ucraina, inclusiv Peninsula Crimeea și zona Berdiansk

Eforturile autorităților ruse de a stopa scurgerile constante de mazut sunt insuficiente, iar impactul asupra mediului este de durată.

Biologii estimează că efectele dezastrului ecologic se vor resimți timp de cel puțin patru ani, punând în pericol flora, fauna marină și păsările.

Mircea Fechet a subliniat importanța colaborării regionale, menționând discuțiile avute cu omologii din Bulgaria și Ucraina privind monitorizarea mediului marin și schimbul de informații.

”Am decis să folosim toate mijloacele pe care le avem la dispoziție pentru a expune, la nivel internațional, gravitatea accidentului din Marea Neagră și pentru a urgenta măsurile pentru ca astfel de catastrofe ecologice să nu se repete”, a declarat ministrul.

Mircea Fechet: ”Nu există niciun dubiu cu privire la cine e vinovat și cine trebuie să plătească. Rusia este cea care a minimizat catastrofa pe care a provocat-o”

Ministrul a criticat vehement Rusia pentru lipsa de responsabilitate, acuzând că navele vechi de peste 55 de ani au fost autorizate să opereze, reprezentând un risc major pentru siguranța mediului.

”Rusia este cea care a permis ca nave de 55 ani vechime – pe care doamna Baerbock, șefa diplomației germane, le-a numit pe bună dreptate „decrepite”, niște fiare vechi – să iasă pe mare. Rusia a permis asta, poate chiar a încurajat; Rusia este cea care a verificat starea tehnică a acestor vase; tot Rusia este cea care a autorizat operarea lor. Mai mult, Rusia este cea care a minimizat catastrofa pe care a provocat-o, a lăsat voluntarii să se ocupe de colectarea poluantului scurs și încă nu face ceea ce trebuia să facă de la început – pomparea și scoaterea acestui produs din vasele scufundate, constatăm că nu are o soluție, iar zi de zi acest produs se scurge în mare”, a transmis oficialul.

România, în topul țărilor europene cu cei mai mulți fumători

Autor

Cristina Antal

-

14 ianuarie 2025

Aproape un sfert dintre cetățenii UE (24 %) sunt fumători, arată datele prezentate de cel mai recent sondaj Eurobarometru.

Cei mai mulți fumători sunt din Europa de Est

În Bulgaria, 37% fumează, iar în Grecia, 36%. Conform sondajului, există 34% de fumători atât în Croaţia, cât și în România.

Suedia are cea mai scăzută rată de fumat (8 %), urmată de Țările de Jos (11 %) și Danemarca (14 %), potrivit Rador Radio România citat de G4 Media.

Cea mai mare concentrație de fumători se înregistrează în grupa de vârstă între 25 și 39 de ani (32%).

Cea mai scăzută rată se înregistrează în rândul celor cu vârsta de 55 de ani, sau mai mult.

Șomerii sunt cei mai predispuși la fumat (40%), urmați de muncitorii manuali (37%) și de manageri (20%)

Procentul de fumători este mai mare în rândul persoanelor care au dificultăți la plata facturilor (38%) decât în rândul celor care nu au avut niciodată aceste probleme (21 %).

Tutunul rămâne principalul risc de sănătate care poate fi evitat. De asemenea, este responsabil pentru 700.000 de decese pe an numai în UE.

De altfel, aproximativ 50% dintre fumători mor prematur, în medie cu 14 ani mai devreme decât nefumătorii.

Consumul de tutun este, de asemenea, principala cauză a cancerului care poate fi prevenit, cu 27% din toate tipurile de cancer atribuite utilizării acestuia, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății.

Prima fotografie din România cu cometa C/2024 G3 (ATLAS)

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 ianuarie 2025

Cometa C/2024 G3 (ATLAS) a fost fotografiată, luni, 13 ianuarie 2025, de astrofotograful Eduard Andrei Mociran.

Imaginea a fost surprinsă în apropiere de Baia Mare, județul Maramureș.

„Extrem de dificil de fotografiat pe timp de zi, trebuie să știi exact unde să o cauți“, a scris astrofotograful.

Pe 13 ianuarie, la trecerea la periheliu, cometa s-a aflat pe cer chiar lângă Soare. Va începe să fie vizbilă de pe 14 ianuarie, imediat după apus. Perioada oportună de observare din țara noastră este între 14 și 17 ianuarie. De la sfâșritul săptămânii cometa va putea fi văzută doar din emisfera sudică. Totuși, potrivit specialiștilor, dacă va dezvolta o coadă suficient de lungă, coada acesteia ar mai putea să fie văzut din România timp de câteva zile (n.r. după 17 ianuarie 2025).

O imagine apărută luni arăta cometa așa cum a surprins-o telescopul spațial solar SOHO. Imaginea era o compoziție de trei fotografii care surprindea și Cometa McNaught din 2007 și C/2023 A3 (Tsuchinshan–ATLAS) de anul trecut. Poți vedea AICI imaginea care confirmă că C/2024 G3 (ATLAS) a avut o strălucire similară Marii Comete din 2007 la trecerea la periheliu.

Zilele ce vor urma ne vor aduce, cu siguranță, mai multe fotografii ale cometei. Mai jos, puteți vedea și alte fotografii ale acesteia surprinse în alte părți ale lumii.

I got inspired by an excellent daylight shot Chris Schur took of Comet C/2024 G3 (ATLAS) a couple days ago. Headed out during lunch and tried just before clouds took over. Broad daylight, 1PM. Nowhere near as solid as Chris' image, but there it is. Tiny little dandelion seed. pic.twitter.com/v5IeeM5Tde
— Jeremy Perez (@jperez1690) January 13, 2025

La comète C/2024 G3 (ATLAS) actuellement (Photo de la Nasa) pic.twitter.com/i0ti9XPi8b
— ЅсогРіоп0_78 (@ScorPion0_78) January 13, 2025

先ほど10時22分、103cm望遠鏡で昼間のアトラス彗星C/2024 G3(ATLAS)を撮影したところ、彗星核の南4.5秒に分裂核と思われるものをとらえました！#星取県 #鳥取市 #C2024G3 #comet pic.twitter.com/67zMcpoluN
— 鳥取市さじアストロパーク (@SajiAstropark) January 12, 2025

Succes ecologic uriaș! Volumul apei în partea de nord a Mării Aral aproape s-a dublat

Autor

Ionuț POPESCU

-

14 ianuarie 2025

nivelul apei în Marea Aral a început să crească — Sursă - Freepik

Volumul apei în Marea Aral aproape s-a dublat în nordul corpului de apă aproape secat. Autoritățile din Kazahstan au anunțat acest lucru, luni, potrivit NZHerald.

În trecut, Marea Aral a fost al patrulea cel mai mare lac din lume. Aceasta se afla între Uzbekistan și Kazahstan. Ulterior, din cauza proiectelor sovietice de irigare, Marea Aral aproape că a secat. De la 68.000 de kilometri pătrațți și 40 de metri adâncime, doar un mic corp de apă a mai supraviețuit până la sfârșitul anilor 2000. Secarea Mării Aral a fost numită una dintre cele mai grave catastrofe ecologice din lume.

Totuși, din 2008, volumul de apă din nordul Mării Aral a „crescut cu 42% și a ajuns la 27 de miliarde de metri cubi”, a declarat Ministerul Resurselor de Apă din Kazahstan.

Acest lucru a fost „mulțumită implementării fazei unu a proiectul de conservare a Mării Aral (de nord)”, a spus ministerul.

Succes ecologic uriaș! Volumul apei în Marea Aral aproape s-a dublat

Proiectul ecologic a fost finanțat de Guvernul din Kazahstan și Banca Mondială. Acesta a implicat construirea de infrastructură care să prevină scurgerea apei din mare.

În 2024, autoritățile au direcționat 2,6 miliarde de metri cubi de apă din râul Sîrdaria în partea de nord. Astfel, salinitatea apei a fost redusă. Toate cele cinci foste republici sovietice prin care curg râurile Amudaria și Sîrdaria, care se varsă în Marea Aral, au fost implicate în eforturile de conservare.

În timpul URSS, apa din cele două râuri a fost deviată pentru a fi folosită în agricultură. Sovieticii au folosit apa care alimenta Marea Aral pentru cultivarea bumbacului și orezului. Drept consecință, Marea Aral și-a redus volumul cu 90% între 1960 și 2010.

Până la sfârșitul anilor 1980, marea s-a împărțit în două corpuri. Un corp mai mare se afla pe partea uzbecă, care s-a uscat în mare parte, iar altul în partea de nord a Kazahismului, care a devenit centrul eforturilor de conservare.

Din cauza secării, numeroase specii de animale din mare au dispărut. Acest lucru a cauzt și dispariția activitților economice din zonă. Mai mult, vânturile au transportat zeci de milioane de tone de sare și praf toxic din albia uscată a lacului din Asia Centrală, provocând cancer și boli respiratorii.

Ministrul Mediului avertizează că schimbările climatice avansează, iar intensitatea fenomenelor extreme este în creștere

Autor

Cristina Antal

-

13 ianuarie 2025

”Termometrele s-au încins în 2024, cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice în România, iar acest record e semnul că schimbările climatice sunt aici și vor rămâne”, a transmis ministrul Mediului din România.

Mircea Fechet a precizat că, anul trecut, temperatura medie a fost de 12.9°C, cu o abatere termică de 2.7 grade față de media perioadei 1991-2020, iar temperatura maximă a fost de 41.7°C, fiind înregistrată în iulie, la Cernavodă.

2024 a fost un an plin de recorduri termice

Cea mai caldă iarnă din intervalul 1900-2024, cu o temperatură medie de 3.6°C, adică mai caldă cu 3.8°C comparativ cu media intervalului 1991-2020.
Februarie a înregistrat cea mai mare temperatură medie lunară, cu o abatere termică lunară de 7.0°C, aceasta fiind cea mai mare abatere termică atât pentru februarie, cât şi comparativ cu celelalte luni ale anului.
Cea mai caldă vară din intervalul 1900-2024, cu o temperatură medie de 22.8°C, adică mai caldă cu 3.5°C comparativ cu media intervalului 1991-2020.
Cel mai timpuriu cod roşu de caniculă, în zilele de 22-23 iunie, iar în iulie şi august, cod roşu pentru cele mai lungi intervale de zile consecutive cu val de căldură persistent, intens şi extins, respectiv 6 zile consecutive în perioadele 13-18 iulie şi 15-20 august;
O vară cu 15 avertizări meteorologice de cod roşu pentru caniculă, val de căldură persistent şi disconfort termic deosebit de accentuat.

Mircea Fechet: ”Datele sunt alarmante și trebuie să ne dea serios de gândit, pentru că astfel de temperaturi aduc fenomene meteo periculoase, dar și secetă puternică şi extremă în aproape toată ţara”

”2023-2024 a fost al cincilea cel mai secetos an agricol, cu o cantitate medie anuală de 569 l/mp, cu opt luni în care precipitaţiile s-au situat sub normele specifice lunare și patru luni consecutive (mai-august) în care s-au înregistrat deficite de precipitații asociate cu temperaturi ridicate. Seceta pedologică a fost de lungă durată, în accentuare de la o lună la alta şi în extindere progresivă, în special în mai-august 2024, în toate zonele agricole din România”, a mai puncat ministrul Mircea Fechet.

2012-2024 reprezintă cea mai călduroasă perioadă de 13 ani consecutivi

În acest interval, abaterile termice anuale sunt pozitive (de la 0.2°C în 2021 până la 2.7°C în 2024), primii 5 ani cei mai călduroşi din intervalul 1900-2024 fiind 2024, 2023, 2019, 2020 şi 2022.

”În aceste condiții, dar mai ales pentru că intensitatea fenomenelor extreme nu poate fi anticipată, la Ministerul Mediului facem inventarul resurselor de apă și al zonelor cu probleme, ca să putem planifica investițiile necesare din timp și să putem proteja viața și bunurile oamenilor atunci când natura bulversează inclusiv statisticile”, atenționaează ministrul Mediului.