Acasă Blog Pagină 223

Cea mai vârstnică gorilă din lume a împlinit 68 de ani

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Cea mai vârstnică gorilă din lume și-a celebrat cea de-a 68-a aniversare la Grădina Zoologică din Berlin, informează DPA citat de Agerpres.

Gorila, în vârstă de 68 de ani, deține recordul mondial Guinness

Fatou, care este femelă și care deține în mod oficial recordul mondial Guinness pentru cea mai bătrână gorilă din lume – cel puțin pentru cea mai vârstnică gorilă cunoscută și aflată în captivitate -, a savurat un buchet de frunze decorate cu căpșuni, au dezvăluit reprezentanții grădinii zoologice germane.

Fatou nu mai are dinți și, prin urmare, are nevoie de alimente moi. În mod normal, gorila consumă foarte multe legume.

Cu toate acestea, preferatele sale sunt fructele pe care nu le poate mânca prea des din cauza conținutului lor ridicat de zahăr.

Potrivit Grădinii Zoologice din Berlin, gorilele pot trăi până la 35 de ani în sălbăticie și, în mod normal, trăiesc până la 50 de ani atunci când se află în captivitate în îngrijirea oamenilor.

Prin urmare, datorită vârstei sale de 68 de ani, Fatou este o creatură excepțională.

5 lucruri mai puțin știute despre Grădina Zoologică din Berlin

  • Grădina Zoologică din Berlin este cea mai veche și una dintre cele mai vizitate grădini zoologice din Germania. A fost fondată în 1844 și se află în centrul orașului, în apropierea parcului Tiergarten.
  • Adăpostește peste 20.000 de animale din aproximativ 1.400 de specii.
  • Include un acvariu cu peste 9.000 de animale acvatice din 800 de specii.
  • După distrugerea în al Doilea Război Mondial, a fost reconstruită și modernizată pentru a oferi condiții naturale animalelor. ​
  • Poate fi vizitată zilnic, cu program prelungit în sezonul cald.

AFIR a virat peste 100 de milioane de euro fermierilor în doar două zile

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) anunţă că a efectuat o nouă tranşă de plăţi în valoare de peste 100 de milioane de euro în conturile fermierilor în intervalul 10 – 11 aprilie, scrie News.ro.

Noile plăți au fost făcute pentru compensarea pierderilor de venit şi a costurilor suplimentare suportate de fermierii care încheie angajamente voluntare anuale pentru continuarea activităţilor agricole. 

AFIR acordă plăți compensatorii fermierilor prin Planul Strategic 2023–2027

Fondurile transferate de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale în conturile fermierilor reprezintă plăţi compensatorii aferente beneficiarilor intervenţiilor prevăzute de Planul Strategic 2023 – 2027 pentru agro-mediu şi climă pe pajişti permanente (DR-01), agricultură ecologică – conversie, dar şi menţinerea certificării (DR-04 şi DR-05), bunăstarea animalelor (DR-06), precum şi pentru zone afectate de constrângeri naturale semnificative şi din zona montană (DR-10, respectiv DR-09).

”AFIR acordă fondurile europene nerambursabile după ce sunt verificate conform procedurilor în vigoare şi autorizare la plată de către experţii AFIR, pe baza declaraţiilor de plată transmise de către APIA. Aceste fonduri sunt plătite în conformitate cu angajamentele de plată asumate de către fermieri”, se arată în comunicatul Agenției pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale.

Se prelungește termenul de depunere a solicitărilor de finanţare pentru energia regenerabilă în agricultură și industria alimentară

La finalul lunii martie, AFIR a anunțat că va prelungi termenul de depunere a solicitărilor de finanţare pentru energia regenerabilă în agricultură și industria alimentară. Tot la acel moment, Agenția a transmis că oferă până la 150 de milioane de euro pentru investiții în capacități de producție a energiei electrice din surse regenerabile, cu ajutor de stat de până la 100%.

Fondurile disponibile pentru finanţarea proiectelor eligibile depuse se ridică la suma 150 de milioane de euro, împărţită în funcţie de capacităţile instalate şi de sursa de producere a energiei regenerabile, astfel:

Capacităţi mai mici de 1 MW, inclusiv: sursă solară (90 milioane euro); sursă eoliană (2 milioane euro);

Capacităţi mai mari de 1 MW: sursă solară (40 milioane euro); sursă eoliană (18 milioane euro).

”Cocktailuri toxice” în casele europenilor: aproape 200 de pesticide descoperite în praful din locuințe

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Aproape 200 de pesticide au fost descoperite într-un studiu amplu care a analizat praful din locuințe din 10 țări europene, scrie G4 Media.

Cercetătorii avertizează că autoritățile ar trebui să țină cont de „cocktailurile toxice” atunci când reglementează utilizarea pesticidelor.

Peste 40% dintre substanțele identificate sunt asociate cu efecte grave asupra sănătății, precum cancerul și dereglările hormonale

Oamenii de știință subliniază că riscurile ar trebui evaluate în combinație, nu doar individual, atât pentru pesticidele existente, cât și pentru cele noi.

Numărul de pesticide dintr-o locuință a variat între 25 și 121, cele mai mari concentrații fiind în casele agricultorilor.

Numeroase studii arată că bolile sunt asociate cu amestecurile de pesticide

Prof. Paul Scheepers a explicat că există numeroase studii epidemiologice care arată că bolile sunt asociate cu amestecuri de pesticide.”

”Dacă nu ne descălțăm la intrare, aducem în casă mult praf și murdărie de afară. Animalele de companie sunt, de asemenea, o sursă. Există numeroase studii care arată că animalele colectează contaminanți de afară, inclusiv pesticide. Un alt grup important este reprezentat de produsele de consum pe care le aducem acasă – fie că sunt pesticide cumpărate din magazine, fie tratamente antiparazitare pentru animale”, a avertizat profesorul.

DDT, un pesticid interzis din 1972, este încă prezent în mediu

Un studiu citat de The Guardian arată că DDT, un pesticid interzis din 1972, este încă prezent în mediu.

Prof. Scheepers atrage atenția că autoritățile ar trebui să ia în calcul persistența substanțelor chimice.

PFAS, numite și ”substanțe chimice eterne”, nu se degradează în natură și sunt folosite pe scară largă. Acestea pot continua să polueze chiar și după interzicere și sunt asociate cu boli grave, inclusiv cancer.

”Poate că autoritățile de reglementare ar trebui să țină cont de stabilitatea chimică – care înseamnă și persistență în mediu și acumulare în lanțul trofic. Este foarte probabil ca, în viitor, să descoperim probleme similare cu alte substanțe persistente”, a mai punctat profesorul.

Romsilva extinde fondul forestier: peste 4.000 de hectare de pădure achiziționate în județul Neamț

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ministerul Mediului din România a transmis că Romsilva a achiziţionat o pădure cu o suprafaţă de 4.063.25 hectare. Aceasta este situată în judeţul Neamţ, în zonele administrative ale comunelor Grinţeş, Ceahlău.

Nou teren forestier achiziţionat este administrat de Ocolul Silvic Poiana Teiului, din cadrul Direcţiei Silvice Neamţ, titrează Radio Eco Natura.

Investiție în viitor: Pădurea, aliat strategic în lupta cu schimbările climatice și motor al reîmpăduririi în România

”Prin achiziţia acestei suprafeţe importante de pădure contribuim direct la creşterea fondului forestier din ţara noastră. Pădurile sunt cele mai reziliențe în combaterea schimbărilor climatice, ale căror efecte devastatoare le resimţim cu toţii. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, avem bugete consistente pentru împăduriri şi reîmpduriri. Trebuie să profităm de aceste apeluri care sunt deschise până în ianuarie anul viitor”, a declarat Ministrul Mediului, Mircea Fechet.

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului din România, a fost adoptată o Ordonanţă de Urgenţă care a crescut valoarea primei de sechestrare forestieră cu peste 40% la hectar, anual. 

”Această majorare a subvenţiei sunt convins că va veni în sprijinul activităţii noastre de a creşte suprafeţele de pădure din România şi în sprijinul proprietarilor de terenuri agricole devenite neproductive din punct de vedere agricol”, a mai punctat Mircea Fechet.

Romsilva a publicat bilanțul campaniei de împăduriri de primăvară

În campania de împăduriri de primăvară, până în prezent, în fondul forestier (proprietatea publică a statului), Romsilva a reușit să:

  • Planteze 6.5 milioane de puieți forestieri;
  • Împădurească integral 1.014 hectare;
  • Regenereze natural 2.915 hectare;
  • Efectueze completări pe 1.158 hectare;
  • Efectueze lucrări de refacere a plantațiilor pe 425 hectare.

Potrivit comunicatului emis de reprezentanții Regiei Naționale a Pădurilor, în total, până în prezent, au fost regenerate 3.929 hectare fond forestier.

Copaci sufocați în beton, bare metalice sau țepi în asfalt: marile orașe devin un real coșmar pentru locuitori și natură

Sursă foto: Facebook
Sursă foto: Facebook

Din ce în ce mai mult, arhitectura modernă se traduce prin bănci cu bare metalice, țepi pe margini și garduri strategice.

În marile orașe ale lumii, inclusiv în metropole precum New York, o tendință tot mai răspândită redefinește subtil, dar profund, modul în care sunt folosite spațiile publice.

Este vorba despre arhitectura ostilă – un set de intervenții menite să descurajeze comportamente considerate indezirabile, precum dormitul pe bănci, statul prea mult într-un loc sau mersul pe skateboard.

Ordine cu prețul empatiei: orașele devin din ce în ce mai ostile cu persoanele fără adăpost, cu tinerii sau cu artiștii stradali

Bănci segmentate cu bare metalice, țepi montați pe sol sau pe marginea clădirilor, garduri care blochează zonele protejate de ploaie – toate acestea sunt exemple de infrastructură urbană care, deși invocă ordinea și siguranța publică, îi exclud pe cei mai vulnerabili: persoanele fără adăpost, tinerii, artiștii stradali.

”Este de-a dreptul ironic cum orașele pretind că extind accesul la spațiile publice, în timp ce le transformă în locuri ostile pentru mulți dintre locuitori”, spun criticii fenomenului.

Arhitectura ostilă din marile orașe este etichetată de unii drept ”măsură de protecție”

În ciuda unor reglementări care interzic astfel de măsuri în zonele publice administrate privat, verificările arată o aplicare inconsistentă și numeroase abateri.

Pentru unii proprietari, aceste elemente sunt ”măsuri de protecție”. Pentru alții, mai ales în urma presiunii publice, au devenit o rușine urbană.

Dar întrebarea esențială rămâne: pentru cine construim, de fapt, orașele?

Ministerul Mediului a anunțat aprobarea a 26 de proiecte pentru construcția de fabrici de reciclare

Foto: Facebook/Mircea Fechet
Foto: Facebook/Mircea Fechet

Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a anunțat aprobarea a 26 de proiecte pentru construcția de fabrici de reciclare, finanțate prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Cele 26 de proiecte au o valoare totală de peste 670 de milioane de lei

”2025 și 2026 sunt anii în care vedem economia circulară în acțiune: 26 fabrici de reciclare, în valoare de peste 670 milioane lei, vor fi construite în România cu fonduri din PNRR”, a declarat ministrul Mediului din România.

Noile investiții, aprobate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), au ca scop dezvoltarea infrastructurii de reciclare și integrarea soluțiilor sustenabile în economia națională.

”Fabricile de reciclare vor deveni funcționale până la jumătatea anului viitor, vor reduce dependența de importurile de materii prime și vor încuraja utilizarea materialelor reciclate în producție”, a adăugat Mircea Fechet.

Ministrul a subliniat și impactul economic și social al proiectelor: ”Vor crea sute de noi locuri de muncă, vor sprijini inovația și vor stimula dezvoltarea unor industrii verzi pe termen lung”.

Unitățile vor fi amplasate în mai multe județe, printre care Neamț, Bacău, Botoșani, Constanța și Prahova

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mediului, în cadrul Programului Fabrici de reciclare au fost depuse 140 dosare pentru 144 instalații, cu o valoare de peste 2.88 miliarde lei.

Proiectele selectate au obținut cele mai mari punctaje, potrivit criteriilor stabilite prin ghidul de finanțare.

Societatea Salubrizare îndeamnă locuitorii să păstreze curățenia în timpul evenimentelor din aer liber

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Odată cu venirea primăverii și apropierea Sărbătorilor Pascale, Sectorul 5 al Capitalei prinde viață printr-o serie de spectacole și activități în aer liber organizate pentru comunitate.

În acest context, Societatea Salubrizare face un apel către cetățeni, subliniind importanța responsabilității civice în menținerea curățeniei spațiilor publice.

Salubrizare Sector 5 îndeamnă cetățenii să păstreze curățenia la evenimentele în aer liber

”Spectacole și activități în aer liber în Sectorul 5 – Haideți să păstrăm curățenia împreună! Atunci când ne bucurăm de evenimentele și activitățile organizate în aer liber, este important să nu uităm că și curățenia este parte din distracție!”, se arată în comunicatul companiei Salubrizare din Sectorul 5 al Municipiului București.

Prin urmare, reprezentanții societății reamintesc că bucuria evenimentelor vine la pachet și cu o datorie comună: păstrarea mediului curat.

Cetățenii sunt încurajați să arunce deșeurile în mod corespunzător, folosind coșurile de gunoi și reciclare, și să fie exemple pozitive pentru cei din jur.

Societatea Salubrizare: ”Fii un exemplu de respect pentru spațiile publice”

”Împreună, putem face ca fiecare eveniment din Sectorul 5 să fie un succes și pentru mediu! Să lăsăm un Sector 5 curat și frumos pentru toți participanții și pentru cei care vor veni să se bucure de spectacolul următor!”, au adăugat membrii companiei din Sectorul 5.

Salina Târgu Ocna se redeschide pe 11 aprilie, după aproape jumătate de an de la incidentul din noiembrie

Foto: Facebook/Salina Târgu Ocna
Foto: Facebook/Salina Târgu Ocna

Astăzi, 11 aprilie, se redeschide Salina Tg. Ocna, la aproape jumătate de an de când a fost închisă în urma unui incident grav.

Bucăți de sare s-au deprins din tavanul unei galerii și au căzut în apropierea turiștilor. Din fericire, nimeni nu a fost rănit, anunță Europa FM.

Între timp, s-au derulat lucrări de punere în siguranță, astfel că salina din județul Bacău poate acum să primească din nou turiști, mai transmite sursa citată.

Salina se redeschide pe 11 aprilie, după incidentul din noiembrie

Salina Târgu Ocna a fost închisă pe 8 noiembrie anul trecut, după ce blocuri de sare s-au desprins din tavan și au căzut în zona bazei de tratament, în prezența vizitatorilor.

În urma incidentului, directorul și adjunctul său au fost demisi, deoarece acesta a fost raportat după câteva zile, timp în care perimetrul a fost izolat, dar salina a rămas deschisă, punând turiștii în pericol.

După lucrările de siguranță, salina va fi redeschisă pe 11 aprilie, iar programul de vizite și tratament va fi zilnic.

Salina Târgu Ocna află în județul Bacău, în orașul, pe Valea Trotușului

Salina a fost deschisă în 1950 și are o tradiție de extracție a sării de aproximativ 2000 de ani. Se poate ajunge cu mașina din orașul Bacău, aflat la aproximativ 40 de km distanță.

Galeriile salinei se află la o adâncime de aproximativ 240 de metri sub pământ.

Salina dispune de aproximativ 50 de km de galerii.

Atracții: Vizitatorii pot explora galeriile, pot face plimbări pe jos sau cu trenulețul electric, și pot beneficia de aerul curat și salin din interior.

Evenimente: La salină se organizează diverse evenimente, inclusiv concerte și spectacole, datorită acusticii excelente ale încăperilor subterane.

Pentru copii: Există un loc de joacă pentru copii și un parc de distracții subteran.

Dansul, mult mai eficient decât pastilele care tratează depresia

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Un nou studiu publicat săptămâna aceasta în prestigioasa revistă BMJ (British Medical Journal) aduce vești încurajatoare pentru persoanele care se confruntă cu depresia: orice formă de mișcare este mai eficientă decât tratamentul medicamentos bazat doar pe SSRI – inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei.

Aceste medicamente sunt adesea prescrise pentru depresie, însă eficiența lor este limitată.

Studiul, care a analizat 218 cercetări și peste 14.000 de participanți, a descoperit că dansul este cea mai eficientă activitate fizică pentru reducerea simptomelor depresive.

Cu un scor de eficiență de 0.96, dansul a depășit inclusiv activități precum mersul pe jos, alergarea, yoga sau antrenamentele de forță.

Spre comparație, efectul tratamentului cu SSRI a fost de doar 0.26 — considerat abia la limita beneficiului clinic real.

Mișcarea, în special dansul – ”Medicamentul” împotriva depresiei

Concluzia cercetătorilor este clară: mișcarea, în special dansul, ar trebui să fie o opțiune principală în tratamentul depresiei.

Dacă un medic oferă doar o rețetă fără a discuta și despre soluții alternative, cum ar fi terapia prin mișcare, e important să întrebați și să cereți explicații.

Sănătatea mintală merită o abordare completă, nu doar una chimică.

Depresia: o provocare globală în creștere

​În 2025, depresia continuă să fie o problemă majoră de sănătate publică, afectând aproximativ 280 de milioane de persoane la nivel global, conform Organizației Mondiale a Sănătății.

Un studiu recent a identificat 300 de factori genetici de risc noi pentru depresie, analizând date genetice de la peste 5 milioane de indivizi din 29 de țări, incluzând populații diverse.

În plus, depresia și anxietatea conduc la pierderea a aproximativ 12 miliarde de zile de muncă anual, ceea ce costă economia globală peste 1 trilion de dolari.

Sprijin majorat pentru românii care împăduresc terenuri: prima anuală crește la 640 euro/hectar

Foto: Pixabay
Foto: Pixabay

Ministerul Mediului a anunțat că a crescut prima anuală pe care o acordă românilor care își împăduresc terenurile de la 456 euro la 640 euro / hectar.

Prin urmare, toți cei care au plantat sau își propun să planteze arbori, prin programul finanțat din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), beneficiază anual de 184 euro în plus la hectarul împădurit.

Ministrul Mediului acordă un sprijin financiar timp de 20 de ani pentru pădurile nou înființate

”Plătim aceste prime timp de 20 ani, începând din anul înființării plantației, pentru rolul pe care îl are pădurea nou înființată în fixarea și stocarea carbonului din atmosferă”, a declarat ministrul Mediului din România.

”Sunt convins că majorarea cu 40% a acestui sprijin va impulsiona proprietarii de terenuri să acceseze programul, care rămâne deschis până în ianuarie 2026, și să împădurească noi suprafețe, inclusiv în zonele vulnerabile, acolo unde plantările pot stopa degradarea terenurilor, cum este Sahara Olteniei”, a adăugat Mircea Fechet.

Peste 425 de milioane de euro pentru împăduriri: măsuri concrete împotriva deșertificării și schimbărilor climatice

Potrivit declarațiilor făcute de ministrul Mircea Fechet, prin PNRR, există bugete consistente pentru împăduriri și reîmpăduriri, de peste 425 milioane euro.

În egală măsură, la Ministerul Mediului sunt 691 contracte semnate pentru mai mult de 9.300 hectare.

”Fiecare dintre măsurile pe care continuăm să le luăm pentru a crește suprafața de pădure din țară reprezintă un instrument de luptă împotriva schimbărilor climatice și a deșertificării. Din acest motiv, avem în vedere ca, în următorii ani, programul de împăduriri să țintească zonele expuse la aridizare și deșertificare, și să vină în sprijinul agriculturii, prin realizarea de perdele forestiere pe terenurile agricole”, a conclus Mircea Fechet.