Societatea Ornitologică Română (SOR) a transmis un mesaj, cu ocazia Zilei Păsărilor, privitor la înaripatele din orașul Buzău, scrie Agerpres.
SOR a identificat 85 de specii de păsări care cuibăresc în mediul urban din Buzău. Printre acestea se numără și răpitoare mari, precum ciuful de pădure, bufniţa, vânturel roşu sau pescăruşi cu picioare galbene. Se pare că fenomenul devine din ce în ce mai prezent de la an la an. În primă fază, nedumerirea a fost mare, mai ales că habitatele unora dintre specii se află la zeci de kilometri depărtare. Societatea Ornitologică Română apreciază că schimbările mediului antropic determină această relocare a păsărilor.
Gabriel Benescu, reprezentantul SOR Buzău, spune că există „inclusiv păsări răpitoare care locuiesc în fisurile blocurilor“.
„Anul trecut mi-a fost semnalată o pereche de pescăruşi cu picioare galbene care cuibăreşte pe un bloc cu 10 nivele. Acolo există o grămadă mare de pietriş. Au avut doi pui. Printre răpitoare găsim vânturel roşu, cucuvea, vara grangurul, cuc, raţe sălbatice, păsări mai puţin întâlnite în mediul urban. Buzăul este plin acum de pescăruşi râzători, acel pescăruş cu capul negru. În urmă cu 10 ani nu era niciunul, la nivel european s-au înmulţit extrem de mult. Nu am avut niciodată lebede la Buzău, dar de câţiva ani avem în Parcul Tineretului din municipiul Buzău.
În iarna 2016-2017 în zona Ocolului Silvic, în pini am contabilizat 134 de ciufi de pădure, pasăre din familia bufniţelor care trăieşte în zonele de deal şi de munte, cu păduri seculare dar iarna coboară la câmpie în aşa numitele dormitoare pentru iernat. Iarna aceasta am avut doar 6 exemplare. Au dispărut pentru că pinii au fost afectaţi şi au început să se usuce şi de regulă aceste păsări îşi stabilesc cuibul în conifere înalte“, a spus Benescu.
De ce s-au mutat păsările la oraș?
Reprezentantul SOR consideră că numărul ridicat de specii se datorează modificărilor pe care omul le face mediului înconjurător.
„Evoluţia mediului antropic are o influenţă şi pozitivă şi negativă asupra faunei şi ne referim aici la cea asupra păsărilor. Ca urmare a defrişărilor unor copaci, vorbim despre boala ulmului, foarte multe păsări au fost forţate să îşi găsească loc de cuibărit, fie în pădure, fie să se adaptează în zona locuită. Totodată vorbim despre efecte benefice.
Spre exemplu o persoană a reuşit să scape pe o suprafaţă de teren de viermele nălbarului, un dăunător periculos, cu patru cuiburi de piţigoi mare, pentru că pe zi, o familie de piţigoi aduce la cuib până în 1000 de insecte…Creşterea numărului de păsări în oraş mai presupune că nivelul de ecologizare este crescut. Spre exemplu ciuful de pădure se hrăneşte preponderent cu şoareci şi dacă ei au fost în urmă cu câţiva ani într-o colonie mare înseamnă că în zonă au avut unde să hrănească, a existat mult gunoi, case părăsite, iar acum nu prea mai au cu ce se hrăni şi s-au reorientat“, a mai punctat Gabriel Benescu.
Reprezentanții SOR au organizat, luni, o serie de activități în Parcul Crâng din Buzău. Aceștia au strâns donații pentru a desfășura proiecte în instituţiile de învăţământ care să-i determine pe tineri să iasă în natură și să ia contact cu speciile de plante și animale.