Nu toate visele arată ca un film. Pentru mulți oameni, visul are imagini, culori, locuri, fețe și scene clare. Pentru alții, experiența poate fi diferită. Un vis poate fi simțit mai mult ca o stare, o idee, o conversație, o teamă sau o succesiune de sunete.
Această diferență este vizibilă mai ales când vorbim despre afantazie. Afantazia este incapacitatea sau dificultatea de a forma imagini mentale voluntare. O persoană cu afantazie poate ști perfect cum arată un măr, dar nu îl „vede” în minte când încearcă să și-l imagineze.
Interesant este că visele pot funcționa altfel decât imaginația conștientă. Unele persoane cu afantazie spun că visează vizual. Altele au vise mai puțin vizuale sau aproape fără imagini. Cercetările arată că experiența visului nu este identică pentru toți oamenii.
Exist nu este identică pentru toți oamenă și cazul persoanelor nevăzătoare din naștere. Studiile despre visele acestora arată că visul poate include impresii spațiale, sunete, atingeri, mișcare, emoții și relații între locuri sau obiecte. Asta sugerează că visul nu este doar cinema interior. Este o construcție mai largă a creierului.
De aceea, un vis fără imagini nu este un vis „stricat”. Este doar alt mod al minții de a organiza experiența. Creierul nu are nevoie mereu de ecran ca să spună o poveste. Uneori, visează prin sunet, corp, frică, dorință sau sens.
