Criza energetică și presiunea de a reduce consumul în urma invaziei Ucrainei au determinat reduceri suplimentare ale cererii. Instituțiile UE își unesc eforturile pentru a reduce consumul de energie și emisiile. Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE au încercat să-și reducă amprenta asupra mediului de ani de zile, dar criza energetică de anul trecut i-a determinat să introducă noi măsuri pentru a reduce rapid cererea, au declarat cele trei instituții pentru EURACTIV. „În lumina recentelor creșteri ale prețurilor la energie legate de invazia rusă în curs de desfășurare în Ucraina, economiile de energie și independența energetică au devenit și mai importante și mai presante”, a spus serviciul de presă al Parlamentului. Între timp, Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre ale blocului, a redus încălzirea birourilor sale la 19°C, atriumul clădirii Justus Lipsius la 16°C și forumul clădirii Europa la 14°C. În timpul verii, temperatura de declanșare a aerului condiționat va fi crescută la 27°C. În cadrul Consiliului, aceste măsuri sunt coordonate de Secretariatul General al Consiliului (SGC), un organism de sprijin administrativ.
Cum modifică biroracții UE temperaturile în clădiri.
„GSC este dornic să-și joace și rolul. Modificarea temperaturilor de control al climei din clădirile sale atât iarna, cât și vara este un pas făcut de Consiliu pentru a reduce consumul de energie”, spune Consiliul pe site-ul său. De la jumătatea anului 2021, Comisia Europeană a lansat și noi măsuri, inclusiv reducerea temperaturii de încălzire a clădirilor sale cu 2°C iarna și creșterea temperaturii de răcire cu 2°C până la 25°C. „În toată Europa, gospodăriile s-au confruntat cu prețuri mai mari la energie și își dau seama de importanța atât a renovărilor, cât și a măsurilor de eficiență energetică, cum ar fi controlul încălzirii”, a declarat europarlamentarul. Potrivit lui Cuffe, instituțiile UE pot și ar trebui să fie lideri în trecerea către clădiri de înaltă performanță energetică. „Există o oportunitate reală cu clădiri mai mari. Prin însăși natura lor, ele pot fi mai eficiente din punct de vedere energetic”, a spus el.
Comisia vrea să instaleze panouri solare peste tot
„Dar va depinde absolut de zona climatică în care se află clădirea și de vecinătate”, a adăugat el, arătând spre clădirile Parlamentului din Strasbourg, care folosesc resurse de energie geotermală, în timp ce cele din Bruxelles folosesc contacte verzi. Între timp, Comisia Europeană are în jur de 100 de pompe de căldură instalate și patru clădiri cu un total de 340 de metri pătrați de panouri solare. De asemenea, instalează solar fotovoltaic pe clădirea Berlaymont, care ar trebui să fie operațională în această vară și să furnizeze 169 de megawați-oră (MWh) de energie electrică anual. „Examinăm în prezent oportunitatea creșterii numărului de clădiri echipate cu panouri solare și vom lansa studii în consecință”, a declarat Comisia pentru EURACTIV. „Planul pentru următorii cinci ani este de a instala panouri solare pe clădirile Comisiei oriunde este fezabil din punct de vedere tehnic, în conformitate cu planul de acțiune privind ecologizarea”, a adăugat acesta.
