11 mai 2023, Sectorul 3, București. Domnia lui Negoiță. De la o fereastră din zona mall-ului Vitan, un locatar îi filmează pe muncitorii care lucrează la amplasarea unor pavele, pe trotuarul din fața blocului său. Aceștia sunt înconjurați de un nor de praf alb, care se împrăștie în atmosferă. Bucureșteanul a făcut deja sesizări la Garda de Mediu București, dar nu a primit nici un răspuns. Filmulețele realizate de acesta ajung, în cele din urmă, la noi.
Se face zgomot, dar se dă și praf. Numai echipament de protecție, nu
Studiem clipurile cu atenție și groază față de felul deficitar în care se lucreză. În primul rând, din primul clip vizionat răzbate un zgomot infernal. Nimic nou, aflăm de la autorul filmării. Oamenii din zonă s-au obișnuit deja să fie treziți de zgomotul de drujbă. Ce îl deranjează pe cel cetățeanul care ne-a apelat devine aparent din primele secunde ale primei filmări.
În fața blocurilor, cei doi muncitori lucrează la amplasarea de pavele într-un mod mai puțin ortodox. Pe când unul dintre aceștia le aranjează într-un bloc uniform, celălalt taie unele dale la mărimea necesară, folosind un utilaj electric de gabarit mare… și atât. De aici rezultă un nor uriaș de praf care îi înconjoară pe aceștia, înainte să se împrăștie în atmosferă. Muncitorii lucrează în absența oricărui echipament de protecție.
De la Primăria Sectorului 3, cu drag, praf la liber, pentru toți
Praful se regăsește, apoi, peste tot, inclusiv pe mobilierul celor care au curajul să deschidă vreo fereastră. Unii dintre locatari realizează, totuși, că particulele fine de praf nu ajung doar pe mobilier. Acestea își fac loc și în nasul, gâtul și plămânii celor care îl inhalează – în acest caz, al sutelor de bucureșteni din zonele unde sunt instalate aceste pavele.
În primul rând, însă, el ajunge în căile respiratorii ale muncitorilor care taie aceste dale. Ei nu par, însă, deloc deranjați de situație – din neștiință ori lipsă de alternative. Zi de zi, de când au început lucrările, muncitorii continuă să folosească utilajul greu, fără a purta un echipament minim de protecție.
Nu doar ei nu par deranjați de ceea ce se întâmplă. Nu par deranjați nici superiorii acestora, și nici contractanții lucrării – adică, Primăria Sectorului 3 București. Lucru care nici nu ne miră, ținând cont de faptul că până și Garda de Mediu București alege să ignore ceea ce vom demonstra că este o problemă de mediu uriașă. Una care nu pare, pentru responsabilii de mediu, suficient de serioasă pentru a atrage vreun răspuns la sesizările făcute.
Specialiștii în construcții consultați semnalează, și ei, neregularitățile
Am vrut să ne asigurăm că nu vedem doar noi regularități în clipurile care ni s-au trimis. Am apelat, astfel, la mai mulți specialiști din domeniul construcțiilor. Aceștia și-au dat acordul să ne vorbească, sub protecția anonimatului, date fiind părțile implicate în această situație. I-am rugat, în cadrul unor conversații informale, să ne spună ce văd greșit în primul dintre clipuri. Comentarille acestora au fost edificatoare.
Primul dintre constructorii apelați, enervat de ce vede, a fost mai grafic în exprimare: „Tipic… patron român… meseriaș la apelul bocancilor… @#$!” Întrebat despre siguranța felului în care muncitorii lucrează, ne-a răspuns: „Faptul că taie din mână nu-i safe… dacă îi prinde PM (Protecția Muncii) îi închide… șantierul… cu o investiție minimă se poate face un banc special pentru tăiere… Dar na… vor viteză de execuție… preț/mp…etc. Dar repet: îi tipic pentru marea pavare din România. Unde se lucrează cu necalificați… nepalezi…etc.” Cu privire la sesizările făcute, acesta ne spune că „Păi na.. Trebuie să îi prindă în fapt. Ca la furtul din buzunare. De pinde cine este patronul. Se anunță controlul și faptele dispar… ca și neregulile… ca și cei la negru.”
Următorul constructor ne-a spus: „Nu-mi dau seama ce taie, gresie, cărămidă… Dar este foarte periculos… Ar trebui să aibă masă de tăiat. Sunt acum mașini care taie cu apă, nu iasă fir de praf. Este foarte periculos… Nu știu cum au curaj să lucreze cu atâta risc…”
Un altul a adăugat că: „Sunt niște oameni sărmani care lucrează ca zilieri pentru cine a contractat lucrarea. Nu au protecții, nu au uniformă. Drujba aia se folosește la asfalt, nu la tăiat pavele. Aia se taie cu wetsaw (fierăstrău care folosește apa pentru a stopa împrăștierea prafului în atmosferă) sau impregnate cu apă. Deci e vorba de SSM și probleme de execuție.”
Și, în cele din urmă, un constructor ne-a spus: ”Wow. Nu cască. Nu mască. Nu ochelari. Plus cum naiba să tai din mână cu ditamai debitatorul de disc de 350? Cu mâna ține cărămida și cu cealaltă taie cu ditamai utilajul . E deja prostie umană. Dacă scapă hardughia din mână rămâne fără un picior și o mână. Așa ceva nu există!”
Prezintă vreo problemă praful rezultat din tăierea pavelelor?
Normele Generale de Protecție a Muncii găasite online sunt în format pdf și extrem de dificil de navigat. Dacă ele există, noi nu am reușit să găsim o referință la tăierea pavelelor, în particular, cu toate că instalarea de pavele și borduri este un sport național. Am apelat, astfel, pentru a afla cât de periculos este acest praf, la pagina Health and Safety Executive (HSE), unde am găsit informațiile necesare extrem de ușor. HSE este autoritatea națională de reglementare pentru sănătatea și securitatea la locul de muncă din Marea Britanie.
„Utilizarea fierăstraielor de tăiere pe pavaj, blocuri și borduri poate produce niveluri foarte ridicate de praf, care conține silicați. Este necesar un control eficient deoarece această activitate prezintă un risc ridicat,” se arată pe pagina autorităților britanice. „ORICINE respiră în acest nor de praf va fi afectat. Cei care folosesc sau sunt foarte aproape de ferăstrăul de tăiat vor fi expuși în mod deosebit.”
Praful rezultat din tăierea „pe uscat” a pavelelor poate fi extrem de periculos, inhalat, pentru că acesta conține silicați. Dacă tăieturile nu se efectuează pe tot parcursul zilei, asta nu face procesul și praful rezultat mai puțin periculos, arată experții.
„Această muncă implică adesea o serie de tăieturi rapide efectuate pe parcursul zilei. Asta nu înseamnă că riscul este scăzut. Tăierea necontrolată produce rapid niveluri foarte ridicate de praf care conține silicați. (…)Limita de expunere la locul de muncă pentru silicaâi este de 0,1 mg/m3, pentru o medie calculată pentru o zi de lucru de 8 ore. Tăierea produce rapid expuneri de vârf foarte mari, de până la 70 mg/m3.”
De ce sunt periculoși silicații?
“SILICOZA-GHID DE PRACTICA MEDICALĂ” este un document elaborat, în 2010, de Comisia de Medicina Muncii a Ministerului Sănătății și Societatea Română de Medicina Muncii care poate fi accesat aici. În acesta, se arată că expunerea la silicați poate duce la dezvoltarea bolii numită silicoză.
„Aceasta este una dintre cele mai vechi boli profesionale,” arată specialiștii, „cunoscută încă din vremea lui Hipocrate, fiind o boala de o gravitate deosebită, provocată de inhalarea pulberilor cu conţinut de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c.). Este ireversibilă şi progresează chiar şi după încetarea expunerii. Datele statistice privind incidenta silicozei in România o situează pe locul 2 după afecţiunile prin suprasolicitarea aparatului locomotor, ceea ce reprezinta aproximativ un sfert din totalul bolilor profesionale declarate în ultimii ani.”
Pe când silicoza clasică („cronica”, „obisnuita”, „nodulara”) apare, în general, după expuneri prelungite (10-20 ani) la concentrații mari de pulberi silicogene, o altă formă a bolii, cea acută, apare după inhalarea acestora într-o perioadă scurtă de timp: de la câteva săptămâni, până la 2-4 ani.
Simptomatologia în silicoza nu este specifică, conform experților citați mai sus. Pacientul poate fi, chiar, asimptomatic. El poate, însă, prezenta rezistență tot mai scăzută la efort, tuse – seacă ori productivă, durere toracica, sau expectorație cu sânge.
Simptomele persoanelor cu silicoza acută și a celor cu silicoza cronică sunt la fel, spun medicii. Diferența, adaugă ei, o face faptul că, în cazul silicozei acute simptomele apar și se agravează mai repede.
Cum ar trebui să se desfășoare, de fapt, lucrurile
Procedura, făcută pe uscat, poate fi atât de periculoasă, încât ea a fost interzisă în Queensland și Victoria, Australia. Alte țări, precum Marea Britanie, au și ele în lucru propuneri de a o interzice. Specialiștii și resursele de pe site-urile de siguranța muncii vorbesc despre necesitatea lucrului cu ajutorul echipamentelor tip ghilotină, sau în cazul celor mecanizate, a celor dotate cu jet de apă. De asemenea, experții subliniază importanța folosirii unui echipament adecvat de protecție.
Pentru a ilustra cum ar trebui să fie echipat un lucrător care taie dale de pavaj, vă prezentăm două cadre din materialele de instructaj ale autorităților britanice.
Pentru a vedea cum taie, de fapt, dalele de pavaj un muncitor din sectorul 3, vă prezentăm filmările noastre, dar și un articol al celor de la pressOne. Aceștia au stat de vorbă, la rîndul lor, cu cetățeni ai Sectorului 3. Toți se declară extrem de nemulțumiți de ce se întâmplă în sectorul lor.
Negoiță, din iubitor al vegetației exotice, în amator al unui praf nociv, și distrugător al spațiilor verzi?!
De ce sunt nemulțumiți bucureștenii din Sectorul 3? Ei bine, pentru că, spun ei, primarul Negoiță are o afinitate aparte față de pavele și borduri. Atât de mare este dragostea acestuia față de ciment și de betoane de, atunci când nu atârnă de palmieri, acesta îngroapă rădăcinile altor copaci sub dalele de pavare. Toate bucățile de zonă verde care ar putea fi acoperite de dale, ajung acoperite de dale. Oamenii se plâng, vegetația dispare, praful se împrăștie în plămânii bucureștenilor.
Aparent, oamenii se plâng în online, se plâng muncitorilor, dar nu și lui Negoiță, spun angajații.„Lucrez de 7 ani numai pe șantiere din Sectorul 3. A aruncat lumea și cu ouă și cu ceapă în noi, dar când vine Negoiță pe aici, nimeni nu mai zice nimic. Toți vin să-i strângă mâna”, le-a spus, reporterilor press One, unul dintre muncitorii de pe un alt șantier.
Cine se joacă cu sănătatea bucureștenilor din Sectorul 3?
Conform Inspecției Muncii, „întreaga RESPONSABILITATE pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă revine ANGAJATORILOR, în conformitate cu legislaţia naţională şi europeană.”
De asemenea, firmele constructoare au datoria de a numi o persoană capabilă pe post de responsabil de mediu. Cu ajutorul acesteia, firmele pot planifica în mod corect cum să respecte legislația în vigoare, pentru a minimiza efectele nocive pe care activitatea sa le poate avea asupra mediului înconjurător.
În acest caz, firma constructoare în cauză este SMART CITY INVEST S3 – firmă care – surpriză – are acționari Consiliul Local S3 și Societatea de Salubritate S3.
În noiembrie 2022, publicația Buletin de București a arătat modul interesant în care s-a regizat un nou episod al serialului Marea Pavare, în producția Primăriei Sectorului a lui Negoiță. Astfel, Consiliul Local al sectorului 3 a votat pentru o nouă investiție în borduri, pavele și prefabricat. Mai apoi, Primăria lui Negoiță a cerut o ofertă de preț DOAR societății SMART CITY INVEST S3.
Un acord-cadru a fost semnat care se va derula pe 2 ani. 33 de milioane de lei vor ajunge din buget la societatea SMART CITY INVEST S3, arată publicația citată. O alegere intersantă, văzând că aceasta este, de patru ani, pe pierderi.
Dalele de pavat, pe post de Lego al lui Negoiță
Unii primari par a vrea să demonstreze că, și atunci când cresc mari, încă se tot joacă. Cu sănătatea oamenilor, cu afaceri și cu banii contribuabililor. Problema este că, ei bine, atât de pasionat este Negoiță de pavele, încât a stârnit și mânia Primăriei Capitalei. Acesta, arată hotnews.ro, s-a gândit să se extindă în aria de administrație a municipalității, și să înlocuiască cu pavele granitul din fața magazinului Unirea. Granit care fusese reparat deja, la un cost de 94.000 de lei, de către Primăria Capitalei. Care Primărie a Capitalei a ajuns să amendeze Primăria Sectorului 3 cu 10,000 de lei. Care Primărie a Sectorului 3 a cheltuit, astfel, alți bani pentru noile pavele.
În total, o mulțime de bani europeni și de la bugetul local s-au dus, astfel, pe apa lui Negoiță
Joaca de-a primarul pare a dăuna, astfel, rău banilor contribuabililor, dar și sănătății bucureștenilor. Alte pavele, alte tăieri, alt praf, altă poluare.
Firma instalează, în acest moment, 30 de km de borduri și peste 26.000mp de pavele. Pe care, când este nevoie, le taie – după cum se observă din filmări – folosind personal slab calificat, utilaje care nu sunt la standardele celor necesare și fără a pune la dispoziție, sau a se asigura că angajații lor folosesc, echipamentul de protecție necesar.
Continuare a unei tradiții nefaste, în care omul și mediul înconjurător par a fi pe ultimul loc. Garda de Mediu și Poliția, dezinteresate
Nu este prima oară când Negoiță pare a nu da doi bani pe viețile muncitorilor care îi execută lucrări de construcții și amenajare a spațiilor publice – a oamenilor, în general. Ne este imposibil să nu menționăm incidentul în care au murit doi oameni nevinovați. Acolo, în mod șocant, primarul Negoiță dăduse start unor lucrări fără a avea autorizație de construcție.
Nimic nu ne mai miră, astfel, când vine vorba de felul că Primăria Sectorului 3 pare a își desfășura activitatea fără nici o grijă pentru sănătatea publică.
Persoanele care observă că normele de mediu nu sunt respectate au posibilitatea de a sesiza Garda de Mediu cu privire la acest fapt. Cei care ne-au trimis clipul au făcut acest lucru, dar Garda de Mediu București nu a dat nici un semn că ar fi primit această sesizare. Mai mult, un cetățean s-a adresat, marți, 30 mai 2023, și unui lucrător al poliției, aflat într-un autovehicol al instituției cu numărul de înmatriculare B337 PLS, aflat în dreptul muncitorilor care continua să lucreze în aceste condiții. Răspunsul primit?! „Să îi lase să termine.”
Dacă cei de la Garda de Mediu București par să nu ia în seamă ce se întâmplă în sectorul 3 – în condițiile în care au mai fost date amenzi în cazul pavelelor, – nu ne rămâne decât să ne adresăm, pe această cale, Inspectoratului Teritorial de Muncă, în speranța că, măcar ei, vor acționa.
