„Fast-food” și „fast-fashion” sunt nocive mediului înconjurător, reiese dintr-o analiză știrileprotv.ro.
Trăim pe fugă, mâncăm pe fugă și chiar ne cumpărăm haine făcute pe fugă. Acest lucru este daunator nu numai pentru sănătatea omului, ci și a planetei.
Ambele industrii necesită o cantitate mare de apă, despre care scriam că n-ar fi tocmai o resursă nelimitată. Studiile arată că cererea va crește cu 30% în 2050, mai scriu stirileprotv.ro citând Nature. Vorbim aici de o creștere globală de la 4600 km 3 anual la 6000 km 3.
Agricultura își ia partea de 70% din resursă de apă, în câțiva ani, procentul va ajunge la 60%. Nici populația nu stă pe loc. Estimările arată că numărul locuitorilor planetei va ajunge la 10,2 miliarde până în 2025.
Din rapoartele Parlamentului European(PE) și ale Agenției Europene de Mediu reiese că industria alimentară și cea a textilă au cel mai mare impact asupra mediului. Lucru despre care stireaverde.ro a publicat recent un articol.
Apa lumii e pe sfârșite din cauza “fast-food” și “fast-fashion”
Hainele cumpărate în UE au crescut cu 40% în doar câteva decenii, potrivit PE, din cauza scăderii prețurilor și a rapidității cu care industria livrează produse clienților, un tip de modă cunoscut sub numele de „fast fashion”.
20% din apele uzate la nivel mondial sunt folosite in industria textila. Procentul va creste alarmant pana in 2030, reiese din studiile de specialitate. Efectul negativ al mâncării pe care o consumăm și al hainelor pe care le cumpărăm asupra apei este semnificativ.
Sute de milioane de tone sunt risipite anual, la nivel de UE, și tot sute de milioane de tone sunt produse. Odată cu mâncarea, țările europene risipesc și cantități uriașe de apă. Pentru a face un kilogram de carne se folosesc între 5.000 și 20.000 de litri de apă. Un kilogram de grâu necesită între 500 și 4.000 de litri de apă. Producția unui kilogram de roșii sau de varză are nevoie de 200 și 250 de litri de apă. Bumbacul organic este de preferat celui convențional, pentru că folosește mai puțină apă și poluează mai puțin.
Poliesterul consumă mai puțină apă, însă tone de microfibre din haine sunt revărsate în ape anual. Tot activiștii de mediu au constatat că cea mai importantă modalitate de a reduce emisiile de carbon, risipa apei și deșeurile în industria modei a fost creșterea duratei de viață a hainelor noastre. Din cele vechi să faci altele noi.
Vorbim despre o strategie bazată pe „economie circulară”. România, a adoptat în octombrie 2022 o hotărâre referitoare la acest concept. Acesta ar implica partajarea, închirierea, reutilizarea, repararea, recondiționarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult. Probabil intuiți și pe ce loc se află țară noastră în acest top UE.
