Cartofi din Turcia, roșii din Turcia, mere grecești, usturoi din China(…) și ochii rămân ațintiți pe prețuri. Cum(…) România nu mai are astfel de produse? De ce plătim atât de mult pentru legumele și fructele pe care le cultivăm și noi? De ce morcovii, puii miros a „antibiotic” , atunci când sunt fierți? Cu siguranță, v-ați pus aceste întrebări cel puțin o dată.
ȘtireaVerde.ro pune pe tapet câteva dintre elementele esențiale ale agriculturii ecologice, pentru a găsi repere și pentru a deveni(și) mai responsabili. Produsele modificate genetic ne costă mai mult decât cele naturale și nu ne referim doar la banii din portofel, ci și la Mediu.
Agricultura ecologică este o metoda care urmărește să producă alimente utilizând substanțe și procese naturale. Prin urmare, nu afectează Mediul, ci contribuie la: utilizarea responsabilă a energiei și a resurselor naturale, păstrarea biodiversității, conservarea echilibrelor ecologice regionale, creșterea fertilității solului, menținerea calității solului.
Eco începe de la sol
Astfel, un produs hrănitor, „bio” începe cu un sol fertil, „sănătos”. Evident, în era industrializării, s-a pus accent pe cantitate în timp record. „Ca prin minune”, s-au folosit îngrășăminte chimice, pesticide, hormoni de creștere și alte substanțe, catalogate de specialiști, în cele din urmă, toxice, atât pentru oameni cât și pentru Mediu. S-a produs mai mult, s-a vândut mai mult, dar la o calitate îndoielnică.
De ce nu(mai)avem agricultură ecologică. Cât de mult ne costă produsele modificate genetic și cum afectează Mediul
În România, agricultura ecologică înseamnă doar 4% din suprafața cultivabilă, lucru recunoscut chiar de Ministerul Agriculturii. Fermierii români primesc subvenții europene pentru a cultiva produse „bio”, însă, spun că implicarea statului român în acest domeniu este insuficientă.
Iată opinia unei tinere familii de fermieri, din județul Galați, exprimată pentru ȘtireaVerde.ro.
Fermier, pentru ȘtireaVerde.ro: „Merele acelea par pricăjite, dar sunt mai dulci și aromate pentru că provin dintr-un sol propice mărului, nu forțat. Nu cultivăm mere unde Natura a lăsat să crească portocale”
„Deci, statul român nu face nimic pentru ca noi să vindem. Nu avem acces în hypermarketuri, iar la tarabe vindem puțin. Și muncim mult. Ardeiul ăla mic, care îl vedeți pe tarabă, e sănătos. La fel și morcovii care au pământ pe ei. Merele acelea care par mici, pricăjite, sunt românești, nu sunt stropite, sunt mai dulci și mai aromate pentru că sunt românești, sunt dintr-un sol netratat, dintr-un mediu propice mărului, nu forțat, să cultivăm mere unde, de fapt, Natura a lăsat să crească portocale. Vara, toată lumea caută roșii românești și par scumpe. Păi, e vorba de sistemele de irigații, pe care le suportăm mai mult noi, de munca fizică, că nu folosim nimic chimic”, spun Maria și Cristian Boitan, doi tineri fermieri care se străduiesc să mențină agricultura ecologică.
Ce înseamnă, de fapt, un produs „bio”. Cum am ajuns să explicăm naturalul
La sfârșitul anului 2022, când ni se pare deja insuficient conceptul „Metaverse”, iată, explicăm naturalul. Este paradoxul evoluției, însă, și efectul acțiunilor umane împotriva Mediului.
Înainte de dezvoltarea îngrășămintelor cu azot la de la începutul secolului al XX-lea, toate produsele erau bio.
În Germania, agricultura ecologică a fost introdusă încădin 1920. Reglementarea oficială a producției „organice” în UE a început în 1991, iar în 1999 s-au extins normele europene și la producția animală.
Cum sunt etichetate produsele bio
La acest moment, produsele bio(organice) sunt ușor de recunoscut în marile magazine, deoarece sunt reguli speciale de etichetare în acest sens. Evident, pot fi cumpărate direct de la producători, iar costurile în acest sens pot fi și mai reduse.
Produsele bio sunt căutate deoarece sunt mai hrănitoare, chiar dacă au un termen de valabilitate mai redus decât cele modificate genetic. În plus, pământul nu este afectat. În fapt, agricultura ecologică trebuie promovată deoarece solul nu absoarbe substanțele chimice și, în consecință, bioagricultura favorizează microorganismelor benefice.
Cât costă să faci agricultură ecologică: Fermier, pentru ȘtireaVerde.ro: „Ne-am lovit de lipsa legilor”
StireaVerde.ro a stat de vorbă cu unii dintre cei care fac agricultură ecologică și vor să promoveze acest concept. Micii fermieri par împovorați Directivele UE și spun că fac politica europeană, dar pe bani proprii.
„Da, sunt fonduri pentru start în agricultură eco. Noroc cu acelea, că Guvernul României vrea usturoi din China(…), dar sunt multe cheltuieli, trebuie să știi ce produci, ca să știi ce să vinzi. Spre exemplu, eu am început cu căpșunile. Soția a dorit să facă un produs cu mai multe beneficii: medicinal, cosmetic, fito-sanitar, să susțină și agricultura. Ne-am lovit de lipsa legilor din România în acest sens. Mai exact, este vorba despre un mix de ulei(busuoic cu lămâie, producție proprie). Ca să-l omologheze trebuie să plătească aproximativ 800 de mii de euro, bani pe care nu îi avem. Asta, pentru că în România nu se pot omologa pesticide, chiar și un cu un risc extrem de redus”, ne-a explicat Andrei Manea, un fermier care acționează pe raza județului Călărași.
SUA, cel mai mare producător ecologic din lume, a simplificat lucrurile în situațiile similare cu cea de mai sus. Pentru pesticidele cu risc redus, durata maximă de omologare este de trei luni, iar costurile sunt mici, de câteva sute de dolari/produs.
Ministerul Agriculturii din România: „Nu știe cât de ecologică e agricultura, dar(…) este”
Reprezentanții Ministerului Agriculturii nu pot spune cu exactitate câți fermieri români fac agricultură ecologică, deoarece nu sunt înscriși la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură(APIA). Ei cred că „fermele din jurul caselor” sunt 100% ecologice, însă, recunosc că nu au date precise în acest sens.
Fermierii sunt nevoiți să nu mai folosească îngrășăminte chimice
„Preţul îngrăşămintelor a crescut foarte mult şi nici nu există disponibilitate pe piaţa românească de îngrăşăminte. Automat, fermierii sunt nevoiţi să-şi reducă consumul de fertilizatori. De asemenea, discutăm de o creştere substanţială a preţului la combustibil, ceea ce înseamnă că fermierii vor face mai puţine lucrări şi se vor orienta spre agricultura ecologică. Pentru că, dacă există piaţă pentru aceste produse, mulţi fermieri vor fi tentaţi să treacă spre ecologic, pentru că agricultura intensivă presupune costuri foarte mari”, a menționat Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, citat de Agerpres.
Potrivit singurelor date oficiale publice ale Ministerului Agriculturii, în 2021, România avea 12.231 operatori certificați în agricultura ecologică și o suprafață de 580.819 ha, față de 10.210 operatori și o suprafață certificată ecologic de 468.887 ha, în 2020.
Fermierii nu vor să stea „doar în baza Uniunii Europene”. „În ploaie rece, cu umbrelă, dar în costum de baie”
Unii dintre fermierii cu care am discutat spun că, uneori, statul român îi face să simtă ca și când ar fi în ploaie cu umbrelă, dar (…) în costum de baie. Mai exact, Uniunea Europeană vine cu un soi de protecție, dar și cu un set de reguli care nu pot fi respectate fără suportul Guvernului României. Ei spun că vor să și vândă ceea ce produc, iar pentru asta au nevoie de măsuri simple pentru a intra în hypermarketuri, de taxe mai mici și de o vizibilitate mai bună. În repetate rânduri, reprezentanții Federației Naționale PRO AGRO au militat pentru proceduri simplificate, în favoarea producătorilor agroalimentari, după ce Parlamentul a aprobat mai multe amendate doar în sprijinul hypermarketurilor.
Pactul verde european în agricultură
„Uneori, zici că ești în ploaie rece, cu umbrelă, dar în costum de baie”, așa te simți fermier în România, ne-a mărturisit fermierul Andrei Manea.
Recent, Clubul Fermierilor Români a reușit să obțină eliminarea obligativității autorizației de mediu, întrucât activitățile fermelor vegetale din România înregistrează foarte puține modificări ale condițiilor inițiale de acordare a acestei autorizații acordată anual, a transmis organizația mai sus menționată.
În martie 2021, Comisia a lansat un plan de acțiune privind agricultura ecologică pentru UE. Acesta își propune să contribuie la atingerea obiectivului Pactului verde european de a aloca agriculturii ecologice 25 % din terenurile agricole, până în 2030.
ȘtireaVerde.ro vă prezintă primii pași pe care trebuie să îi urmezi, dacă vrei să faci agricultură ecologică
Până la obținerea unui certificat ecologic, e cale lungă. Trebuie să vă cunoașteți foarte bine activitatea pe care o desfășurați și să vă înarmați cu răbdare.
Certificarea ecologică nu este un simplu document. Aceasta presupune măsuri de protecție a mediului, norme de calitate, sănătate și securitate a alimentelor, proceduri de trasabilitate. Abia când este certificat ecologic, un produs agroalimentar este recunoscut în toată lumea ca fiind ecologic. Până atunci, se poate numi „tradițional”, „natural”, „de la țară”.
Etapele obținerii certificatului ecologic
-Alegerea (contractarea) unui organism de control și certificare a conformării ecologice,
-Înregistrarea activității ecologice (producție, procesare, comercializare, export/import) la Direcția Agricolă Județeană (Departamentul de Agricultură Ecologică),
-Parcurgerea perioadei de conversie (producție) – variază în funcție de tipul produsului. -Acceptarea inspecțiilor anunțate și neanunțate din partea certificatorului contractat,
-Cunoașterea și respectarea normelor legislative de certificare ecologică.
