Redacția publicației Știrea Verde a discutat despre managementul deșeurilor din Grecia și despre impactul acestora asupra mediului înconjurător, dar și despre soluțiile durabile, sustenabile adoptate de compania DEDISA SA.
Panagiotis Chazirákis, chimist și responsabil cu monitorizarea facilităților de mediu din Grecia, a fost purtătorul de cuvânt al domnului Paterakis, CEO și directorul companiei grecești DEDISA SA, o companie specializată în colectarea și gestionarea deșeurilor și ghidul nostru în ceea ce urma să fie prima vizită a unui român în stația de sortare a deșeurilor din zona Chania, insula Creta.
Compania este situată în Chania, al doilea oraș ca mărime din Creta
Redacția Știrea Verde a discutat despre proceduri și despre cum compania DEDISA manageriază deșeurile provenite din Chania.
Știrea Verde: Care este numărul de locuitori din regiunea Chania?
Panagiotis Chazirákis: Conform Agenției de Statistică, ultimele rezultate din 2021 arată că regiunea Chania ar număra aproximativ 150.000 de locuitori. Este vorba despre locuitori de origine greacă, cetățenii care locuiesc aici în mod permanent. Spun asta deoarece, în regiune, avem și foarte mulți turiști.
Știrea Verde: Cu aproximație, care este numărul turiștilor într-un singur an?
Panagiotis Chazirákis: Nu am un număr exact. Dar, dacă este să ne raportăm la deșeuri, avem de-a face cu o dublare a acestora. Fabrica are capacitatea de a procesa 120.000 tone de deșeuri în fiecare an. Valorile nu sunt exacte, dar pot spune că există 80.000 de tone de deșeuri mixte, 70.000 de tone de deșeuri reciclabile, 6-8.000 de tone de deșeuri ”verzi” și 6.000 de tone de deșeuri masive, ca de exemplu frigidere, electrocasnice (DEEE sau mobilier).
Regiunea Chania din Creta este împărțită în 7 municipalități
Panagiotis Chazirákis: Să începem cu începutul: orașul nostru are 7 municipalități, iar compania DEDISA este responsabilă cu tratarea deșeurilor din toate aceste 7 regiuni. De asemenea, există cinci fluxuri de colectare: containerul albastru conține deșeuri reciclabile formate din hârtie, carton, pachete din hârtie și plastic, Tetra Pak dar și metal.
Containerul galben este pentru sticlă, recipiente din sticlă și borcane. Containerul verde este pentru deșeurile mixte. Avem și containerul maro în care ajung deșeurile organice (până acum, acesta a fost folosit într-o fază pilot, doar pentru marile supermarketuri sau pentru firmele de cattering). În momentul de față, a devenit foarte popular în absolut toate municipalitățile din Chania. În final, avem containerul care colectează mobilier, ”deșeuri verzi” și tot ce este suficient de mare încât să încapă în vehiculele care transportă acest tip de produse.
Despre metoda de colectare ”door to door” și zonele în care aceasta se aplică
Știrea Verde: Există o metodă de colectare door to door? (din ușă în ușă)
Panagiotis Chazirákis: Desigur, avem această metodă. Există un program ”door to door” care se desfășoară exclusiv în centrul vechi al orașului nostru (Chania).
Știrea Verde: De ce doar în centrul vechi al orașului?
Panagiotis Chazirákis: Pentru că am vrut să scăpăm de coșurile de gunoi amplasate în această zonă. Practic, a trebuit să găsim o soluție deoarece zona este una turistică și sunt spații limitate pentru a amplasa tradiționalele coșuri/containere destinate gunoiului. Mai mult, am vrut să evităm ca mirosul de gunoi să persiste în centru. Ne-am dorit să păstrăm o imagine frumoasă pentru turiști. Este un serviciu relativ costisitor, deoarece avem mașini care fac foarte multe drumuri în această zonă, la fiecare oră din zi.
DEDISA a achiziționat mașini de gunoi electrice
Știrea Verde: Mașinile sunt electrice sau cu motoare termice?
Panagiotis Chazirákis: Unele dintre aceste autoutilaje, da, sunt electrice, iar unele sunt diesel. În urmă cu 2 ani, am început să cumpărăm mașini de gunoi electrice mai mici decât cele tradiționale, iar acestea pot ajunge în spații mai restrânse, pe străduțele mai mici, mai înguste ale centrului. Astfel, încercăm, în permanență, să ne raportăm la inovație, la tot ceea ce e nou și folositor.
Știrea Verde: Înțeleg raționamentul colectării door to door în centrul vechi al orașului. Dar, în alte zone, nu există acest tip de colectare și, prin urmare, devine foarte greu ca materialele să fie separate.
Panagiotis Chazirákis: Nu este dificil, deoarece avem foarte multe fluxuri, diferite autoutilitare pentru colectarea și transportul deșeurilor. Există mașini care colectează materialele reciclabile și există alte mașini care colectează deșeurile mixte.
Din cauza faptului că zona este una turistică, încă există persoane care aruncă deșeurile ”la comun”
Știrea Verde: Vizitez acest oraș din Creta pentru cred, a XVII-a oară și am văzut, pe parcursul acestor ani, că există o foarte bună gestionare în cee ce privește managementul deșeurilor. Dar îi întreb mereu pe proprietarii locuinței (cazării) ce ar trebui să fac cu materilele reciclabile. Răspunsul a fost mereu același: la comun, în același loc cu restul deșeurilor, în același container. Care este explicația?
Panagiotis Chazirákis: Aceasta este încă o mare problemă în toată Grecia și, încă de acum doi ani, încercăm să găsim soluții. 80% din managementul deșeurilor se bazează pe conștientizare. Trebuie să-i informăm, în mod constant și activ pe oameni în legătură cu aruncarea gunoiului într-un mod corespunzător, corect, benefic pentru mediu.
Știrea Verde: Totuși, localnicii nu beneficiază de containere…
Panagiotis Chazirákis: Există containere, doar că, în anumite zone, sunt foarte puține. Încercăm să extindem această rețea, dar avem încă anumite dificultăți în ceea ce privește achiziționarea de containere albastre, de exemplu. Există, și aici, anumite impedimente financiare. Sunt situații în care, dacă un container se defectează, nu aveam posibilitatea de a-l înlocui rapid. Cea mai mare problemă rămâne conștientizarea: mulți oameni știu exact unde se aruncă deșeurile, dar refuză să respecte regulile. Refuză reciclarea, preferă ”metoda” mai simplă, mai ușoară pentru ei. Totul se leagă: dacă oamenii aruncă reciclabile curate, putem, la rândul nostru, să producem produse curate.
În anumite zone, problema principală rămâne absența coșurilor de gunoi
Panagiotis Chazirákis: Există coșuri de gunoi, dar acestea nu sunt aplasate în fața fiecărei locuințe. Astfel, dacă o persoană vrea să arunce reciclabilele, trebuie să se deplaseze 500 de metri pentru a găsi coșul de gunoi destinat deșeurilor reciclabile. Uneori, trebuie să meargă chiar și un kilometru. În exteriorul centrului vechi al orașului există un centru de colectare pe care încercăm să-l optimizăm. Nu putem să îi ajutăm pe toți locuitorii: unii locuiesc departe, chiar și pe dealuri. Prin urmare, este o procedură foarte costisitoare. Soluția rămâne una singură: proprietarul clădirii, gazda, trebuie să le explice celor care închiriază, turiștilor, că există un container amplasat la 500 de metri de locuință.
”În ultimii doi ani, ne-am axat foarte mult pe conștientizare în ceea ce privește managementul deșeurilor. Locuitorii și turiștii din Grecia încă învață despre colectarea selectivă”
Avem mai multe programe și ne axăm și pe publicitate. Îi învățăm pe oameni despre colectare, despre selectare și despre modalitatea corectă în care să se debaraseze de gunoi.
Știrea Verde: Câte persoane lucrează la această stație?
Panagiotis Chazirákis: Aici, 120, dar este vorba doar despre cei care lucrează în această aripă a clădirii. Există mai multe departamente. Avem zona care se ocupă de colectare, de exemplu. Dar, în această clădire lucrează aproximativ 120 angajați. Oamenii lucrează în 3 schimburi. Este o muncă grea și există anumite riscuri pentru sănătate. Prin urmare, programul de muncă este de 6 ore și jumătate. Ultimul tură se ocupă de mentenanță, de curățenie.
Știrea Verde: În partea dreaptă a fabricii sunt mai multe gropi de gunoi, sau cel puțin așa pare de la distanța asta… Ce este sau ce a fost acolo?
Panagiotis Chazirákis: Există trei gropi de gunoi. Prima este închisă și a fost acoperită. Practic, este sigilată. A doua a intrat în funcțiune în anul 2005 și a fost închisă total în urmă cu trei ani. A urmat ecologizarea și încă se lucrează la asta. A treia groapă este în curs de amenajare, după cum se poate vedea, se respectă toate standardele Uniunii Europene, are trei celule, însă diferența majoră este că acum avem această stație de sortare ultramodernă ceea ce înseamnă practic că durata de funcționare a celei din urmă s-a mărit considerabil. Dacă lucrurile merg conform planului, probabil douăzeci de ani dacă nu mai mult va fi până la închiderea și ecologizarea ei.
”Încă avem nevoie de fonduri, de finanțare”
Știrea Verde: Ce se întâmplă cu gazele pe care le emit gropile?
Panagiotis Chazirákis: Avem o rețea de țevi în interiorul gropilor de gunoi care colectează biogazul emanat. În momentul de față, încercăm să găsim surse de finanțare. Evaluăm mai multe oferte și intenționăm să mărim sistemul de țevi pentru colectarea și arderea biogazului. În egală măsură, avem nevoie de fonduri pentru a instala un generator care va asigura arderile, dar intenționăm să instalăm panouri solare pentru producerea de energie verde. Groapa nouă care se vede că acum este în construcție, beneficiază deja de sistemul de drenaj al levigatului si captarea gazului pentru ardere.
Incendiile reprezintă un risc constant în această industrie. Dar, în ultimii 3 ani, nu a mai existat niciun incendiu
Știrea Verde: Au existat accidente, incendii în acești 15 ani de activitate?
Panagiotis Chazirákis: Accidente, nu. Dar, au existat incidente care au implicat foc. Cu toate acestea, în această industrie, nu putem exclude incendiile. De aceea, există o echipă de intervenție mereu pregătită și mai multe proceduri care să rezolve aceste probleme, în cazul în care ele apar.
Există o brigadă de pompieri staționată aici care este mereu pregătită să stingă eventualele flăcări. Există autoutilitare destinate stingerii incendiilor. Cu toate acestea, experiența ne-a făcut să prevenim orice posibil incendiu. Astfel, în ultimii 3 ani, nu a mai existat nici un incident cu foc.
”Monitorizăm, în permanență, producția de biogaz”
Panagiotis Chazirákis: Practic, sunt niște legi de mediu pe care le respectăm. Avem și un program prin care verificăm producția de biogaz, în ce stadiu este producția și facem vizite să verificăm dacă totul merge conform planului. Pentru că biogazul este captat prin țevile de sub deșeuri, metanul este mereu monitorizat. Există și subsolurile clădirilor unde avem amplasați senzori pentru biogaz, deci totul este monitorizat pentru a evita orice fel de incident care ar putea implica focul. Am luat măsuri în ceea ce privește transportul de biogaz, în ideea de a preveni orice incendiu.
Din cauza soarelui și a căldurii, orice bucățică de sticlă poate reprezenta un potențial pericol
Panagiotis Chazirákis: Tot pentru a preveni un incendiu, suntem atenți la materialele inflamabile, ca piesele de mobilier vechi. Toate aceste materiale sunt acoperite cu pământ. După escavări, de exemplu, obținem materialul necesar cu care să acoperim deșeurile: pietriș, pământ, nisip. Astfel, evităm aparția oricărei mici scântei. Orice deșeuri care au rămas sub soarele liber sunt acoperite imediat, cel târziu a doua zi.
Activitatea stației de sortare din Grecia a început încă din 2005
Panagiotis Chazirákis: Până în anii 2000, exista o veche groapă de gunoi unde ajungeau toate deșeurile. Din păcate gunoiul era ars, iar această procedură era una comună, avea loc în absolut toată Grecia. În 2005, am primit finanțare, iar acest centru a început să colecteze deșeuri. În 2015 am făcut un update major al centrului, am cumpărat separatoare care ne-au ajutat cu deșeurile reciclabile. Până atunci, sortarea se făcea exclusiv manual. Stația are avantajul că tratează atât deșeurile mixte, cât și pe cele reciclabile. Obținem materiale de înală calitate și producem compost, totul este organic. De asemenea, colectăm materiale reciclabile din deșeurile mixte: plastic, PET-uri, sacoșe de la supermarketuri, metale, aluminiu, carton.
”Materialele noastre reciclabile sunt de foarte bună calitate”
Știrea Verde: Și o ultimă întrebare: Ce faceți cu materialele pe care le reciclați?
Panagiotis Chazirákis: Materialele reciclate sunt, într-o primă etapă, depozitate. După, există camioane care ajung aici și care le preiau și le transportă în Atena, Heraklion, în mai multe orașe din Grecia, unde urmează să fie vândute. Prețul depinde de calitatea produsului, dar încercăm, de fiecare dată, să obținem un preț corect. Le vindem la bursă. PET-ul rămâne unul dintre cele mai valoroase materiale. Toate firmele din Grecia vor să cumpere PET-uri. Totuși, dacă ați fost și la alte centre, veți face o comparație și veți vedea că materialele pe care le avem noi sunt de foarte bună calitate.
Și toate astea se întâmplă pe o insulă. Chiar dacă este cea mai mare
Recunosc că am fost foarte surprins să văd cum grecii din Creta au luat foarte în serios managementul deșeurilor. Și mai surprins am fost de totala transparență de care au dat dovadă. La început, Panagiotis Chazirákis a fost destul de sceptic când a auzit că vreau să-i vizitez locul de muncă însă, după câteva minute de discuții libere și-a dat seama că știam despre ce este vorba și că, chiar voiam să intru și în stația propriu zisă chiar dacă temperatura era de aproximativ 400 celsius. Am văzut multă curățenie, am văzut muncitori echipați corespunzător și am văzut că relația pe care cretanii o au cu mediul înconjurător a început să se imbunătățească.
În momentul de față, așa cum arată sistemul de management al deșeurilor din zona Chania are premise foarte mari de dezvoltare. Problemele apar, ca și în România, la educarea populației care se dovedește că este cel mai greu lucru de realizat. Oricum ar fi, DEDISA din Chania este un exemplu de bune practici.
