El Niño este acum ferm instalat, iar Organizația Meteorologică Mondială estimează o probabilitate de aproape 100% ca fenomenul să persiste până în februarie 2027. WMO anticipează că episodul se va intensifica în lunile următoare, va atinge o intensitate foarte mare și va avea vârful spre sfârșitul lui 2026. Apele subterane ale Pacificului tropical au avut în iulie și începutul lui august anomalii locale de peste 8°C față de normal. Pentru România, însă, această certitudine nu poate fi tradusă într-o prognoză simplă de iarnă grea, caldă sau ploioasă: influența El Niño asupra Europei este indirectă și mai puțin predictibilă decât în regiunile tropicale.
Ce s-a schimbat față de prognozele El Niño din primăvară
În mai, discuția era încă despre probabilități și scenarii. Acum, WMO confirmă intensificarea El Niño și persistența sa până în 2027. Organizația precizează că este prima actualizare El Niño/La Niña formulată cu un asemenea grad de certitudine.
Rezervorul de căldură din Pacific explică schimbarea. Temperatura suprafeței oceanului este deja mult peste normal în Pacificul ecuatorial central și estic, iar apa aflată sub suprafață este și mai caldă. În unele zone, anomalia a depășit 8°C în iulie și la începutul lui august.
WMO estimează că episodul va continua să se întărească și va ajunge la intensitate foarte mare înainte de vârful de la sfârșitul anului. Organizația avertizează că efectele asupra temperaturii și precipitațiilor pot continua bine în 2027.
Această evoluție schimbă și contextul prognozei din mai privind El Niño 2026-2027 și iarna României. Atunci, scenariile luau în calcul un eveniment foarte puternic. La 3 septembrie, WMO confirmă că El Niño există, se intensifică și are o probabilitate excepțional de mare să traverseze iarna emisferei nordice.
Un El Niño foarte puternic nu înseamnă aceeași vreme peste tot
El Niño apare când Pacificul tropical central și estic devine neobișnuit de cald și modifică circulația atmosferică la scară planetară. Efectul se propagă prin schimbarea vânturilor, a presiunii și a traseelor preferate de furtuni.
WMO anticipează pentru septembrie-noiembrie 2026 probabilități crescute de temperaturi peste normal pe aproape toate suprafețele continentale. Modelele indică și o reacție clară a precipitațiilor la episodul puternic din Pacific. Asta nu înseamnă că fiecare regiune va fi mai caldă sau mai umedă în fiecare lună.
El Niño modifică probabilități, nu scrie calendarul meteo al fiecărei țări. Două episoade de intensitate asemănătoare pot produce combinații regionale diferite, deoarece atmosfera răspunde simultan și la Atlantic, Oceanul Indian, gheața marină, stratul de zăpadă și alți factori.
WMO avertizează asupra riscurilor de secetă, inundații și căldură extremă la nivel global. Agricultura, energia, sănătatea, pescuitul și resursele de apă sunt printre sectoarele care pot resimți efectele. Intensitatea globală a fenomenului nu oferă însă o hartă automată a pagubelor.
Ce poate însemna El Niño 2026 pentru România
Pentru Europa, legătura cu Pacificul este mai slabă și mai variabilă. analiza Copernicus și ECMWF privind efectele ENSO asupra iernilor europene arată că influența există, dar trece prin teleconexiuni atmosferice complexe. Efectele tind să fie mai puternice iarna, însă tiparul din noiembrie-decembrie poate diferi de cel din ianuarie-februarie.
Asta înseamnă că afirmații precum „El Niño va aduce o iarnă caldă în România” sau „România va avea mai multă zăpadă” depășesc ceea ce poate susține acum știința. România se află într-o regiune unde predictibilitatea sezonieră este mai redusă decât în tropice sau în America de Nord.
Copernicus și ECMWF arată că răspunsul european poate fi modificat de influențe din Atlanticul de Nord, regiunile polare sau stratosferă. Comportamentul mediu observat în episoadele El Niño precedente nu garantează repetarea aceluiași scenariu într-un anumit an.
Un El Niño foarte puternic nu reprezintă, singur, o prognoză pentru iarna României. Aceasta este diferența dintre un semnal climatic global și vremea care va apărea efectiv într-o anumită țară.
Pentru România, informația solidă este alta: un El Niño foarte puternic crește gradul de perturbare al sistemului climatic global exact într-o perioadă în care oceanele sunt deja neobișnuit de calde. Agricultura, producția de energie și administrarea resurselor de apă devin sectoare care merită urmărite prin prognozele sezoniere succesive, nu printr-o singură predicție făcută în septembrie.
El Niño 2026 pune deja anul 2027 în ecuația climatică
WMO leagă episodul actual și de riscul unor temperaturi globale excepționale. El Niño din 2023-2024 a contribuit la faptul că 2024 a devenit cel mai cald an observat la nivel global. Organizația spune acum că nu ar fi surprinzător ca acest record să fie depășit.
El Niño poate avea un efect întârziat asupra temperaturii medii globale. Oceanul eliberează căldură către atmosferă, iar influența poate continua după ce fenomenul atinge maximul. Un vârf la sfârșitul lui 2026 poate rămâne astfel relevant pe parcursul lui 2027.
WMO a declanșat o mobilizare extinsă a serviciilor meteorologice și hidrologice naționale și a agențiilor ONU. Unele state pregătesc deja măsuri pentru inundații, secetă, agricultură, căldură extremă sau rezerve de apă.
La 3 septembrie 2026, WMO estimează o probabilitate de aproape 100% ca El Niño să rămână activ până în februarie 2027. Fenomenul ar urma să ajungă la intensitate foarte mare înainte de sfârșitul anului. Acestea sunt cele două certitudini noi față de prognozele din primăvară.
Pacificul este la mii de kilometri de România. În această iarnă, însă, una dintre cele mai importante variabile ale atmosferei globale va porni de acolo.
