Totuși există o declarație comună din orașul brazilian Belem. Acolo s-a creat o alianță pentru combaterea defrisării pădurilor. Iar țările sunt lăsate să își urmărească propriile obiective individuale de defrișare. Eșecul celor opt țări amazoniene de a conveni asupra unui pact pentru a-și proteja propriile păduri indică dificultățile mai mari. Când vine vorba de a ajunge la un acord pentru combaterea schimbărilor climatice. Mulți oameni de știință spun că factorii de decizie acționează prea încet pentru a evita încălzirea globală catastrofală. „Planeta se topește, batem recorduri de temperatură în fiecare zi. Nu este posibil ca, într-un scenariu ca acesta, opt țări amazoniene să nu poată face o declarație. Care să ateste oprirea defrișării”, a spus Marcio Astrini de la grupul de lobby al mediului Climate Observatory. Președintele brazilian și alți lideri naționali au părăsit întâlnirea fără a comenta declarația.
Oprirea defrișării în Amazon a rămas în aer
La summit au participat președinți din Bolivia, Brazilia, Columbia și Peru, în timp ce Ecuador, Guyana, Surinam și Venezuela au trimis alți oficiali de rang înalt. Bolivia și Venezuela sunt singurele țări din Amazon care nu au semnat un acordul din 2021 pentru a lucra pentru oprirea defrișării până în 2030. Președintele bolivian Luis Arce nu a abordat angajamentul pentru 2030 în discursul său. Ministrul de Externe al Braziliei, Mauro Vieira, a declarat că problema defrișării „nu va diviza în niciun fel regiunea”. Și a citat în declarație „o înțelegere cu privire la defrișări”, fără a detalia. Țările amazoniene au respins, campania președintelui Columbiei, Gustavo Petro, de a pune capăt dezvoltării de petrol în Amazon. În discursul său de marți, Petro a comparat dorința de a continua forarea pentru petrol cu negarea de dreapta a științei climatice. Brazilia se gândește dacă să dezvolte o descoperire potențială uriașă de petrol în larg. Lângă gura râului Amazon și coasta de nord a țării, care este dominată de pădurea tropicală.
