24.6 C
București
sâmbătă, 20 iulie, 2024

Lupta pentru protejarea oceanelor: Țările cu emisii mari, trimise în judecată de către națiunile insulare mici

Țările amenințate de creșterea nivelului mării cer unui tribunal să decidă responsabilitatea pentru poluarea mediului marin

Micile națiuni insulare afectate în mod disproporționat de criza climatică au trimis țările cu emisii mari în judecată. Audierile vor avea loc astăzi, , luni, 11 septembrie 2023, la Hamburg, Germania. Acesta este considerat primul caz de justiție climatică inițiat din încercarea de a proteja oceanul.

Printre națiunile implicate se află Bahamas, Tuvalu, Vanuatu, Antigua și Barbuda. Acestea vor cere Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării (Itlos) să determine dacă emisiile de gaze cu efect de seră absorbite de mediul marin ar trebui considerate poluare.

Oceanul absoarbe una dintre cele mai mari părți din emisiile de dioxid de carbon din atmosferă – 25%. Acesta captează 90% din căldura cauzată de aceste emisii și produce jumătate din oxigenul lumii.

Țările semnatare ale convenției ONU pentru protecția mediului au obligații specifice de îndeplinit. Cele privind Dreptul Mării se referă la prevenirea, reducerea și controlul poluării marine.

Țările cu emisii mari au nevoie de îndrumătoare de legislație pentru a atinge obiectivele privind încălzirea globală, spun națiunile insulare mici

Succesul cazului inițiat de Comisia Statelor Insulare Mici pentru Schimbările Climatice și Dreptul Internațional (Cosis) ar putea duce la introducerea de obligații privind reducerea emisiilor de carbon și protecția mediului marin deja deteriorat de CO2 poluare.

Statele inițiatoare speră că, astfel, vor fi oferite î cu privire la reducerile de emisii necesare pentru ca toate țările participante  să-și îndeplinească angajamentele în temeiul Acordului de la Paris privind clima, pentru a preveni creșterea temperaturilor cu 1,5 C (2,7 F) peste nivelurile preindustriale. 

Nivelul mării crește rapid, amenințând să ne scufunde pământurile sub ocean”, a spus Kausea Natano, premierul Tuvalu, într-un comunicat.

„Evenimentele meteorologice extreme, care cresc în număr și intensitate cu fiecare an care trece, ne ucid oamenii și ne distrug infrastructura. Întregul ecosistem marin și de coastă moare în apele care devin din ce în ce mai calde și mai acide.”

Poporul său suferă o „nedreptate vădită” ca urmare a schimbărilor climatice, a spus el. „Suntem încrezători că instanțele și tribunalele internaționale nu vor permite ca această nedreptate să continue necontrolată”.

Jumătate din capitala Tuvalu, Funafuti, va fi inundată până în 2050, sugerează estimările.

Acordul de la Paris este un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic care cere țărilor să reducă emisiile și afirmă obiectivul de a limita creșterea temperaturii globale la sub 2 C.  Acesta le permite, însă, țărilor să își stabilească propriile planuri de acțiune

„Nu există obligații de a menține creșterea temperaturii la 1,5 C, dincolo de care există o probabilitate mare de schimbări climatice catastrofale”, a declarat Payam Akhavan, consilier principal și președinte al comitetului de experți juridici al Cosis.

Cazul va folosi principiul vătămării transfrontaliere, a spus Akhavan. „Care este diferența dintre a avea un coș de fum toxic care vărsă peste graniță cu emisiile de dioxid de carbon?

„Unele dintre aceste state vor deveni nelocuibile pentru generația viitoare, și multe vor fi scufundate sub mare.

„Aceasta este o încercare de a folosi toate instrumentele disponibile pentru a forța poluatorii majori să-și schimbe cursul cât mai pot.”

spot_img
Latest news
știri