Timp de decenii, pădurile au funcționat ca un tampon gratuit între civilizația industrială și consecințele emisiilor sale. În fiecare an obișnuit, vegetația planetei absoarbe aproximativ 30% din CO₂ pe care oamenii îl emit prin arderea combustibililor fosili. Un serviciu ecologic de miliarde de dolari, prestat în tăcere de copaci din Amazonia până în Siberia.
Această ecuație se schimbă. Și schimbarea e mai rapidă decât anticipau modelele climatice.
Cel mai slab absorbant de carbon din ultimii 20 de ani
Analiza publicată pe 29 aprilie 2026 de World Resources Institute prin platforma Global Forest Watch, pe baza datelor GLAD Lab de la University of Maryland, oferă o imagine clară și îngrijorătoare: în 2023, capacitatea globală a pădurilor de a absorbi carbon a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani. În 2023 și 2024 împreună, pădurile au absorbit doar un sfert din cantitatea de CO₂ pe care o absorb în mod obișnuit.
Cauza principală nu a fost defrișarea — deși aceasta continuă. A fost focul.
Incendiile au generat mai mult de 4 gigatone de gaze cu efect de seră pe an în 2023 și 2024, incluzând carbonul eliberat din copaci, dar și metanul și protoxidul de azot. Canada a înregistrat în 2024 cel mai grav sezon de incendii din istoria sa modernă — 15 milioane de hectare distruse. Amazonia, bazinul Congo, pădurile boreale din Rusia — toate au ars la intensitate record.
Vestea parțial bună: o scădere semnificativă în 2025
Datele pentru 2025 indică o oarecare ameliorare: pierderea pădurilor tropicale primare a scăzut cu 36% față de recordul din 2024, când au dispărut 6,7 milioane de hectare — o suprafață aproape cât Panama, la un ritm de 18 terenuri de fotbal pe minut.
Scăderea din 2025 e reală, dar trebuie contextualizată. Pierderea de 4,3 milioane de hectare de pădure tropicală primară din 2025 rămâne cu 46% mai mare față de nivelul de acum un deceniu. Iar incendiile au cauzat 42% din totalul pierderilor de copertă arboricolă globală în 2025, inclusiv în pădurile boreale din Canada — a doua cea mai gravă pierdere prin foc din istoria țării.
Elizabeth Goldman, co-directoarea Global Forest Watch, a numit scăderea din 2025 „încurajatoare” — dar a avertizat imediat că incendiile alimentate de schimbările climatice reprezintă „noul normal”, capabil să inverseze rapid câștigurile obținute prin politici publice.
Pădurile boreale și tropicale — de la absorbant la sursă
Analiza pe termen lung e și mai îngrijorătoare. Datele WRI arată că pădurile din Asia de Sud-Est au devenit deja, în ultimii 20 de ani, o sursă netă de emisii de carbon — prin defrișări pentru plantații de palmier de ulei și drenarea turbăriilor. Amazonia se echilibrează la limita dintre absorbant și sursă: pădurile din afara teritoriilor indigene sunt deja o sursă netă, în timp ce cele din teritoriile indigene rămân printre ultimele mari absorbante funcționale.
Pădurile tropicale intacte și pădurile boreale — cele care stochează cel mai mult carbon pe termen lung — au înregistrat o scădere a capacității de absorbție cu 31%, respectiv 36%, față de perioadele anterioare, conform analizei pădurilor publicate în Nature.
Rod Taylor, director global pentru păduri la WRI, a formulat problema fără echivoc: focul și defrișarea cresc emisiile, în timp ce clima se schimbă mai repede decât pădurile se pot adapta. Pădurile nu pot fi tratate ca un plan de rezervă care compensează inacțiunea în altă parte.
Bucla de feedback pe care nimeni nu vrea să o declanșeze
Pericolul fundamental e o buclă de feedback: pădurile mai calde ard mai ușor, incendiile eliberează carbon, carbonul încălzește atmosfera, atmosfera mai caldă usucă și mai mult pădurile, pădurile uscate ard și mai ușor. Odată pornit, acest ciclu se auto-alimentează.
2026 aduce un factor suplimentar de risc: El Niño, care intensifică perioadele de secetă în regiunile forestiere tropicale, și alegeri naționale în mai multe țări cu păduri majore, care vor decide dacă politicile de protecție rămân în vigoare sau sunt desființate.
Pădurile au absorbit emisiile noastre în tăcere timp de secole. Nu e garantat că vor continua să o facă.
