Când, spre vara anului 2022, Congresul SUA a adoptat Legea pentru Reducerea Inflației, un act care are mai puțin de-a face cu reducerea inflației în realitate și mai mult cu stimularea economiei, competiția asta globală s-a întețit. Planul Verde Industrial al UE era un răspuns necesar.
Pentru că un act precum cel adoptat de Washington, prin care se pompează aproape 400 de miliarde de dolari doar pentru tranziția climatică ȘI CARE, mai ales, favorizează și subvenționează industriile verzi americane, nu avea cum să fie unul fără consecințe. Mai ales pentru economiile europene.
UE și SUA sunt aliați și parteneri, așa că europenii nu puteau face ‚‚scandal’’, mai ales că administrația Biden este mult mai prietenoasă față de Europa decât cea condusă de Trump. Dar au fost semne evidente, mai ales venind dinspre Paris, că actul acesta nu le-a picat bine europenilor.
De ce? Într-o perioadă în care oricum America stă mult mai bine decât Europa din punct de vedere al competitivității, mai ales din cauza prețurilor la energie, să le dai încă un avantaj jucătorilor americani cu un asemenea sprijin financiar consistent (fără să mai vorbim despre alte măsuri) înseamnă să dezavantajezi companiile europene. De la cele care produc energie regenerabilă la cele care fac mașini. Și așa mai departe. Da, America a anunțat că va flexibiliza puțin regulile pentru partenerii europeni, dar prea puțin ca să creeze un teren de joc echilibrat.
Și America nu e singurul competitor global. China ‚‚împinge’’ puternic industriile care o ajută să producă sau să economisească energie, fie ea verde sau nu. Chiar și Japonia și Coreea de Sud, alți jucători puternici, și-au lansat planurile în această direcție, ‚‚aglomerând’’ și mai mult spațiul pentru companiile europene.
Pactul Verde Industrial – între nevoia de competiție și distorsionarea Pieței Unice
Planul pentru Pactul Verde Industrial e răspunsul – destul de întârziat – al Uniunii Europene la provocările amintite. Lansat în urmă cu câteva zile, acest nou efort de a păstra Europa în prima linie a luptei cu schimbările climatice – și a afacerilor verzi – oferă o mulțime de oportunități noi, dar rămâne și dator în comparație cu celelalte.
Este, desigur, încă o parte a Green Deal / Pactului Verde, cea mai mare oportunitate de afaceri pentru următoarele decenii. Una binevenită, care e de așteptat să producă o mulțime de efecte pozitive.
Discuția nu e că Uniunea Europeană nu va avansa spre obiectivul său de a deveni neutră climatic până în 2050. Este că un asemenea plan, în contextul în care este UE, nu e destul pentru a nu permite Americii să ‚‚ia fața’’ Europei.
De ce? Pentru că America este o singură țară – și cea mai mare economie a lumii – în timp ce Uniunea Europeană este o ”colecție” de țări.
Spre exemplu, dai subvenții în una dintre ele, în mod natural le dezavantajezi pe celelalte. Unele își permit subvenții, altele mai puțin.
Și cum să ceri unei alte țări, America în cazul de față, s-o ‚‚lase mai moale’’ cu subvențiile când prima economie a UE, a subvenționat masiv industria sa energetică, stârnind nemulțumirea altor state.
În același timp, una dintre soluțiile Comisiei Europene, un Fond Suveran pentru industria cu emisii scăzute de carbon, presupune să faci rost de banii pentru fondul respectiv. De unde? Păi ai putea împrumuta pentru investiții. Ceva ce multe țări nu vor să facă, mai ales cele ‚‚frugale’’, germanice.
Mai sunt și alte obstacole. Subvențiile pot perturba Piața Unică Europeană, așa cum a avertizat Comisarul European pentru Competiție, Margarethe Vestager
Sunt însă și alte măsuri care pot ajuta. Spre exemplu simplificarea proceselor, ușurarea accesului la fondurile deja existente, scăderi de taxe sau chiar relaxarea regulilor pentru licitații când e vorba despre tehnologii noi.
Desigur, în cele din urmă se va găsi un compromis și lucrurile vor prinde și mai multă viteză, dar alte entități care nu au nevoie de procesul ăsta lung de a se ajunge la un consens – cum este America – pornesc deja cu un avantaj.
Ce poate să facă Uniunea Europeană pentru a nu pierde teren în privința oportunității imense pe care o reprezintă trecerea la o economie verde?
În primul rând să găsească modalități mult mai suple de a stimula trecerea la o industrie sustenabilă. A reușit în bună parte până acum, dar competiția asta care se intensifică obligă la mai mult.
În al doilea rând, genul ăsta de provocare, de cursă pentru trecerea la o industrie verde, presupune și mai multe decizii luate mai rapid. Nu sunt puțini cei care cred că Uniunea Europeană are nevoie de o mai mare integrare, la mai multă putere delegată instituțiilor europene, pentru a lua decizii mai rapide și de impact. Iar asta nu e ușor de făcut.
