Green Deal/Pactul Verde European, planul vast prin care Uniunea Europeană răspunde la provocarea schimbărilor climatice, este principalul instrument al acestei transformări. Lansat în 2020, Pactul continuă să fie implementat prin directive, regulamente și politici care devin de la an la an tot mai stricte, dar oferă și multe oportunități.
Ce face Green Deal? Pe scurt, vrea să ne facă să reducem cu 90% emisiile de carbon până în 2050, să reducem poluarea ‚‚clasică’’, să ne facă să ne folosim resursele mai eficient.
Asta înseamnă obligații și necesitatea să investim sume imense. Cu beneficii, e adevărat. Un furnal care consumă cu 20% mai puțină energie te face mai competitiv. Energia mai ieftină îți reduce costurile, iar la nivel mondial, cea mai ieftină energie este produsă acum de fermele solare sau centralele eoliene NOI. În SUA, 99% din aceste unități noi produc energie mai ieftină decât cea din cărbune. Sigur că sunt probleme de stocare, constanță a aprovizionării, probleme de rețea și așa mai departe. Dar e mai ieftină.
Un sistem bine pus la punct de reciclare pentru diverse materiale îți poate asigura aprovizionarea cu materii prime. Eficientizarea energetică a clădirilor, unul dintre pilonii Pactului Verde, returnează în economie beneficii de 4 euro pentru fiecare 1 euro investit. Și lista poate continua. Chiar și agricultura, protejarea faunei și florei sunt incluse în transformările Green Deal. De altfel, e greu să găsești domeniu asupra căruia nu are impact.
Uniunea Europeană este gata să dea banii necesari
Din fericire, Uniunea Europeană pune ‚‚la bătaie’’ sume imense, dar și pârghii pentru a mobiliza bani suplimentari în sprijinul obiectivelor:
- Partea cea mai consistentă este de 1 trilion de euro pentru tranziția climatică a economiilor europene. Asta înseamnă 1.000 de miliarde. Dacă adăugăm la asta și alte 500 de miliarde mobilizate de Banca Europeană de Investiții (separat de cele mobilizate de aceeași instituție direct pentru Pact) avem un total de 1.500 de miliarde de euro. Nu toți acești bani vin direct prin fonduri europene (clasice sau PNRR), fonduri pentru Tranziție Justă și așa mai departe.
- Unele sume sunt pur și simplu mobilizate de privat, însă cu garanții financiare europene. Desigur, când știi că UE îți garantează, direct sau indirect, măcar o parte a investiției, reducând astfel riscul, tu ca bancă sau fond de investiții ești impulsionat să mobilizezi sume serioase la rândul tău.
- Tot în zona asta, dar fără garanții financiare, ‚‚ștampila’’ pusă de Uniunea Europeană prin acte precum Taxonomia UE, care îți arată ce e considerat ‚‚verde’’, așadar cu siguranța că aceste sectoare vor fi dezvoltate, sprijinite, finanțate, dându-ți astfel siguranța să mergi în direcțiile alea.
Concluzia poate fi una singură: NU există o zonă de oportunități de afaceri MAI LARGĂ, mai consistentă pentru următoarele decenii, decât cea oferită de Green Deal / Pactul Verde. Și de mediu, în general, pentru că Pactul nu poate acoperi chiar totul.
Da, lupta cu schimbările climatice și protejarea mediului pot fi și SUNT în perfectă armonie cu dezvoltarea economiei.
Suntem, aici în România, capabili să profităm de oportunitatea asta? DA și NU
Avem două părți pozitive și una mai puțin pozitivă.
Prima e că România este, în multe zone care țin de tranziția verde, un OCEAN ALBASTRU, adică există o mulțime de spațiu liber. De la renovarea clădirilor, unde aproape toate sunt ineficiente din punct de vedere energetic la reciclare, unde suntem printre ultimii, la energie verde, baterii și așa mai departe.
A doua, că avem un mediu antreprenorial dinamic și ”flămând” – cu toate problemele sale, mai ales lipsa de informare și de specialiști – care în ultimii ani a simțit oportunitățile care vin din sectoarele ‚‚verzi’’.
Partea mai puțin pozitivă la nivel general e că nu ne mișcăm suficient de repede la nivel de politici publice, legislație, implementare dinspre autorități. Nu este vorba de rea-credință în primul rând, de altfel lucrurile se mișcă, deși în mod sigur există sectoare în care există încrengături de interese menite să protejeze interese și actori nu tocmai sustenabili.
E vorba și de o lipsă de suplețe, de adaptare a statului român la cerințele și oportunitățile care vin din zona de Green Deal.
Cu toate astea, oportunitățile sunt mari și trebuie să stăm cu ochii pe ele.
Vom avea câteva ‚‚decenii de aur’’ din punctul de vedere al investițiilor verzi. Ar fi păcat să nu profităm.
