La începutul acestui an, China a început să sape o gaură de 10.000 de metri în Pământ. Este cea mai mare adâncime la care țara asiatică vrea să ajungă, potrivit IFL Science.
Săpând prin 10 straturi de rocă, echipa speră să ajungă la roci din perioada Cretacică. Stratul cunoscut sub numele de Sistemul Cretacic datează de până la 145 de milioane de ani. Au existat multe speculații cu privire la scopul principal al forajului, deși răspunsul este destul de transparent.
Proiectul ar putea fi folosit pentru a identifica resursele minerale, precum și pentru a ajuta la evaluarea riscurilor de mediu. Printre acestea se numără cutremurele și erupțiile vulcanice, potrivit Bloomberg.
Cu toate acestea, Quanyou Liu de la Universitatea Peking din China, care este familiarizat cu proiectul, a declarat pentru New Scientist că forajul ar putea ajunge și mai departe, coborând până în perioada Cambriană, cu 541 până la 485 milioane de ani în urmă. În Bazinul Tarimului se poate găsi petrol. Potrivit lui Liu, scopul forajului este „de a descoperi dacă există încă petrol și gaze în adâncimi ultra-profunde”.
Acest lucru ar avea sens, având în vedere că proiectul este condus de National Petroleum Corp din China. Potrivit companiei, gaura va testa noi tehnologii de foraj. În plus, ne va ajuta să aflăm noi lucruri despre structura internă a Pământului.
Gaura, deși este impresionant de adâncă, nu va fi cea mai adâncă gaură făcută de om de pe Pământ. Cea mai adâncă gaură este Forajul Kola Superdeep, din Peninsula Kola din nord-vestul Rusiei. Proiectul, care s-a întins din 24 mai 1970 până imediat după prăbușirea Uniunii Sovietice, a atins adâncimea de 11.034 metri.
China sapă o groapă de 10.000 de metri în Pământ
Echipa a descoperit că rocile de adâncime erau mult mai umede decât se așteptau. Înainte ca forajul să o găsească, oamenii de știință credeau că apa nu va pătrunde atât de adânc în rocă. De asemenea, se așteptau să găsească un strat de bazalt sub granitul continentului, deoarece acesta este ceea ce a fost găsit în scoarța oceanică. În schimb, au descoperit că sub granitul magmatic era granit metamorfic. Deoarece crusta continentală era de granit până în jos, aceasta a fost o dovadă pentru tectonica plăcilor, o teorie care a început să fie acceptată abia de curând, când s-a început forarea.
De cele mai multe ori, forajele nu dau cele mai bune rezultate. O echipă americană în anii 1960 a ajuns la 183 de metri sub fundul mării, trecând prin 13 metri de bazalt în stratul superior al crustei oceanice, înainte ca proiectul să fie anulat din cauza administrării proaste și a problemelor financiare.
„Dificultatea de construcție a proiectului de foraj poate fi comparată cu un camion mare care merge pe două cabluri subțiri de oțel”, a declarat Sun Jinsheng, cercetător la Academia Chineză de Inginerie, pentru agenția de presă de stat chineză Xinhua.
