Modernizarea tramvaiului înseamnă mai mult decât schimbarea șinelor
Bucureștiul desfășoară unul dintre cele mai ample programe recente de modernizare a infrastructurii sale de tramvai, iar Construcții Erbașu, în asociere cu Tancrad, lucrează pe trei dintre loturile incluse în program.
La 17 august, constructorul a prezentat evoluția lucrărilor, cu accent pe două zone importante ale Capitalei: Podul Constanța și Lacul Tei.
În zona Podului Constanța începuse deja montarea componentelor noii căi de rulare – traverse și șine –, iar intervențiile erau planificate astfel încât lucrările de sub pod să fie finalizate în prima parte a lunii septembrie. Pentru zona Lacul Tei, reperul anunțat era luna octombrie.
Dincolo de calendar, proiectul arată complexitatea reală a modernizării infrastructurii urbane.
Sub liniile de tramvai se găsesc, pe anumite segmente, rețele vechi de apă, canalizare și gaze. Acestea trebuie înlocuite înainte de instalarea noii căi de rulare și de refacerea carosabilului.
Este o etapă care nu produce imagini spectaculoase, dar care poate face diferența între o lucrare reparată punctual și o investiție concepută pentru termen lung.
Dacă rețelele degradate ar rămâne sub infrastructura nouă, orice avarie ulterioară ar putea presupune spargerea carosabilului și intervenții asupra căii de rulare proaspăt reconstruite. Înlocuirea lor în timpul actualului șantier reduce riscul repetării lucrărilor în aceleași zone.
Într-un oraș dens, fiecare intervenție repetată înseamnă consum suplimentar de materiale, energie, utilaje, timp și resurse publice. Din această perspectivă, coordonarea lucrărilor de suprafață cu cele din subteran este una dintre componentele mai puțin vizibile, dar importante, ale infrastructurii durabile.
Tramvaiul rămâne un instrument al mobilității urbane cu emisii reduse
Din punct de vedere al mediului, investiția are o relevanță suplimentară.
Tramvaiul reprezintă una dintre principalele forme de transport public electric de mare capacitate. Modernizarea infrastructurii poate contribui la creșterea fiabilității serviciului, la îmbunătățirea confortului și la menținerea transportului public ca alternativă reală la deplasarea individuală cu automobilul.
Efectele de mediu nu provin din simpla înlocuire a șinelor. Ele apar atunci când infrastructura modernizată permite transportului public să fie mai predictibil și mai atractiv pentru utilizatori.
În zonele Podul Constanța și Lacul Tei, intervențiile sunt realizate în același timp cu lucrările necesare asupra utilităților. Asocierea dintre modernizarea căii de rulare, refacerea carosabilului și rezolvarea problemelor subterane oferă proiectului o dimensiune integrată.
Construcții Erbașu a precizat că lucrările se desfășoară conform graficului și că etapizarea urmărește inclusiv diminuarea perioadei de disconfort pentru traficul urban.
Această componentă este importantă într-un proiect desfășurat într-o metropolă funcțională: orașul nu poate fi oprit cât timp infrastructura sa este reconstruită.
Constanța pregătește modernizarea Palatului Administrativ
O altă direcție de investiții cu impact asupra mediului este eficiența energetică a clădirilor existente.
Pe 19 august, procedura de achiziție pentru reabilitarea, modernizarea și dotarea Palatului Administrativ din Constanța se afla în etapa de evaluare, iar Construcții Erbașu se număra printre ofertanți.
Valoarea estimată a contractului de lucrări este de 78,44 milioane de lei fără TVA.
Este importantă delimitarea juridică: la această dată, Construcții Erbașu participă la licitație, contractul nefiind atribuit companiei.
Interesul pentru procedură este ridicat, fiind depuse zece oferte/asocieri care reunesc în total 61 de firme.
Proiectul prevede consolidarea structurală a Palatului Administrativ, termoizolarea clădirii, modernizarea și recompartimentarea spațiilor, refacerea finisajelor, înlocuirea tâmplăriei și intervenții asupra instalațiilor. Sunt prevăzute și măsuri pentru îmbunătățirea accesibilității persoanelor cu dizabilități.
Componenta de eficiență energetică este distinct evidențiată în documentele Consiliului Județean Constanța, alături de componenta de consolidare.
Clădirile existente, o resursă care poate fi modernizată
În dezbaterea despre construcțiile sustenabile, atenția se concentrează adesea asupra clădirilor noi. O parte importantă a tranziției energetice se va produce însă în clădirile care există deja.
Instituțiile publice, școlile, spitalele și imobilele administrative construite cu decenii în urmă pot avea consumuri energetice ridicate și instalații care nu mai corespund standardelor actuale.
Reabilitarea lor permite păstrarea unei resurse construite existente și, simultan, îmbunătățirea performanței energetice.
În cazul Palatului Administrativ Constanța, consolidarea și eficientizarea energetică sunt tratate ca investiții complementare. Clădirea trebuie să devină atât mai sigură structural, cât și mai adaptată cerințelor contemporane de consum și confort.
Este o direcție în care experiența acumulată de marile companii de construcții în consolidare, instalații, anvelopare și modernizarea clădirilor devine tot mai relevantă.
De la mobilitate la energie
Cele două proiecte din București și Constanța au funcțiuni complet diferite. Unul privește transportul public și infrastructura subterană a Capitalei, celălalt o clădire administrativă de mari dimensiuni.
Totuși, ele se întâlnesc într-un punct esențial: orașele devin mai sustenabile prin modernizarea infrastructurii pe care o au deja.
Nu este suficient să construiești permanent infrastructură nouă. Rețelele existente trebuie refăcute, mijloacele de transport public trebuie susținute de căi de rulare moderne, iar clădirile publice trebuie să consume mai eficient resursele.
Pentru Construcții Erbașu, prezența simultană în asemenea proiecte reflectă diversificarea unui portofoliu în care infrastructura de transport, consolidarea și eficiența energetică se intersectează tot mai frecvent.
Orașul sustenabil nu este rezultatul unei singure investiții „verzi”. Este suma unor intervenții coerente: un tramvai care poate circula pe infrastructură modernă, conducte vechi schimbate înainte să genereze noi șantiere, o clădire consolidată și cu un consum energetic mai bine controlat.
Iar marile proiecte urbane din această vară arată că tranziția începe, de multe ori, nu prin construirea de la zero, ci prin modernizarea inteligentă a ceea ce orașele folosesc deja.
