În contextul promovării unui stil de viață în armonie cu natura, România încearcă să se alinieze și să se adapteze noilor cerințe. Care sunt realizările, aflăm dintr-o analiză a celor de la Ziarul Financiar.
Astfel, Europa ne pune la dispoziție un buget de 1,2 miliarde de euro pentru ca, până în 2026, să creștem rata de reciclare a deșeurilor la 70%. Fondurile sunt oferite prin Planul Național de Redresare și Reziliența(PNRR) și se acordă pentru fiecare proiect făcut în acest sens.
Mâncarea vegană acoperă 20% din piața românească
Reducerea consumului de energie din combustibili fosili și producerea energiei verzi sunt un alt tipar comportamental pe care românii trebuie să-l adopte și să-l dezvolte rapid. Costurile crescute la energie dau un imbold și mai mare pentru economisire și gasirea rapidă a unor soluții alternative, verzi.
Obiceiurile culinare se vor modifică și ele, în timp. Tot mai mulți producători au intrat în zona bio, piața crescând cu 20% în ultimii ani. Conceptul vegan devine o alternativă viabilă pentru carne și lactate.
Odată schimbată legislația de mediu, pentru returnarea la sursă a deșeurilor este responsabil atât producătorul, cât și entitatea care monitorizează și reciclează. Motiv pentru care, numărul OIREP-urilor(sistemul prin care statul supraveghează fenomenul) ar putea crește. În plus, va deveni funcțional sistemul de garanție-returnare. Fiecare băutură va avea un cost crescut de 50 bani, care va fi recuperat de către client la returnarea ambalajului.
152 de stații de monitorizare a calității aerului
Capitala noastră s-a adaptat cel mai repede schimbării. Bicicliștii vor avea noi piste, în București. Pe lângă cei 16,15 km deja creați, se vor mai adăuga alți 32 km, pe trasee ce vor acoperi toată Capitală.
De asemenea, tot aici a fost montat un sistem de monitorizare a calității aerului, pentru măsurarea particulelor în suspensie și a oxizilor de azot. Se pare că Ministerul Mediului deține 152 de stații de monitorizare a calității aerului care pot detecta principalii poluanți atmosferici.