5.9 C
București
duminică, 8 decembrie, 2024

Estetica urâtului: România încape într-o groapă de gunoi

Pentru România, atât colectarea separată, esențială de altfel, cât și reciclarea sau incinerarea sunt subiecte de domeniul filmelor științifico-fantastice. Sau, mai grav, subiecte de știri și de amenzi

Un proiect, o colecție de fotografii și o estetică a urâtului existentă peste tot în lume: fotografa belgiană Laura van Severen a documentat 106 gropi de gunoi din Belgia, Olanda, Spania, Portugalia și România și a povestit pentru Scena9 cum variază relația dintre oameni și resurse în diferite țări, dar și cum ajung ele să creeze un nou peisaj.

Proiectul Strata are un dublu scop: semnalul de alarmă și realizarea faptului că totul este într-o continuă mișcare, oamenii reușind ”performanța” de a modifica mediul natural.

Gunoiul – Noua formă de relief

Una dintre observațiile fotografel a fost că gropile de gunoi, ele însele formate din straturi de materiale, alcătuiesc un nou strat al Pământului.

Strat peste strat, plastic, geotextil, pietriș sau gunoi menajer, groapa de gunoi este surprinsă în fotografiile proiectului ca o formă de relief de sine stătătoare, relief la care contribum cu toții, zilnic, fără ca măcar să ne dăm seama.

”În 2018, în Europa au fost generate 5,2 tone de deșeuri pe cap de locuitor, dintre care aproape 40% au ajuns la gropile de gunoi. În topul celor mai generoși producători de deșeuri, România ocupă locul 6, cu aproape 10,5 tone pentru fiecare cetățean, în timp ce pe locul 1 se află Finlanda, cu mai bine de 23 de tone de gunoaie pentru fiecare locuitor.

Din când în când, deșeurile ajunse în gropi sunt acoperite cu straturi de nisip pentru a reduce mirosurile neplăcute și împrăștierea lor de către vânt. După ce își atinge capacitatea, o groapă de gunoi este acoperită iar cu straturi de plastic, sol și plante, pentru a integra mormanul în natură. Potrivit legislației europene, aceste spații trebuie monitorizate timp de 30 de ani, pentru a fi evitate incidente nocive pentru mediu”, se arată pe pagina Scena9.

Nimic nou: statisticile plasează România la coada listei

Proiectul, derulat pe parcursul a mai multor ani, a adunat fotografii din peste 100 de depozite de deșeuri din cinci țări.

Potrivit unei directive europene, la astfel de gropi nu pot fi depozitate mai mult de 10% din deșeurile colectate. Belgia și Olanda sunt cele două țări care au depășit deja obiectivul, cu un procent de depunere la groapa de gunoi de 1%, respectiv 1,4%. Spania și Portugalia se află pe la mijlocul listei, cu 51%, respectiv 48,6%, iar România este la coada listei cu 73,5% din deșeuri depuse încă la groapa de gunoi.

Cu greu va învăța România de la țările vestice și, deși țara noastră a fost obligată și de Curtea Europeană de Justiție să închidă 68 de depozite neconforme, poluarea rămâne un confort constant în spaţiul carpato-danubiano-pontic.

Estetica urâtului: impenetrabilă și păzită de autorități

Laura van Severen a documentat 21 de gropi de gunoi din România, din mai multe județe, din Gorj și Vâlcea, până în Timiș, Brașov, Neamț, Iași și Galați.

Astfel, a precizat că a întâmpinat dificultăți în a primi acces în aceste zone, explicând permisiunea autorităților ca pe ”un miracol”.

Am obținut de la autorități o listă de 46 de depozite din România, am început să îi contactăm pe cei care le gestionează și a durat trei luni să obținem acordul pentru a vizita 21 dintre ele. Le era frică să spună da, le era frică să spună nu. Sunt agenți de pază peste tot în România, nu doar la gropile de gunoi, ci în general”.

Bucureștiul și Clujul își îngroapă și secretele în deșeuri

Autoritățile din București și Cluj nu consideră că fotografia ar reprezenta vreo formă de artă, dar ridică orice permisiune la rang de artă: arta de a spune nu.

Gropile de gunoi din București și Cluj ucid lent atât natura, cât și viețile locuitorilor.

Clujul se ”mândrește” cu dezastrul ecologic de la Pata Rât din Cluj, iar Capitala are ”grijă” de trei depozite de deșeuri, depozite plasate la marginea Bucureștiului, astfel încât locuitorilor să le fie amintit zilnic că gunoiul e un stil de viață: prin miros, prin poluare, prin extindere.

Dacă ajungem la orașe mai mici și mai puțin dezvoltate, nici Galațiul nu se lasă mai prejos, autoritățile de aici fiind deranjate de expunerea secretelor murdare (la propriu) prin fotografie.

Românii conviețuiesc cu gunoiul, iar gunoiul are o destinație aleatorie, la ghici.

Oamenii au uitat ce înseamnă noțiunea de ”natural”

Pentru mine e interesant să văd cum a fost modificat peisajul natural de intervențiile umane și cum se integrează noile forme în peisaj”, spune Laura.

S-a arătat surprinsă de faptul că un angajat al unei gropi de gunoi din România, care îi făcea turul, i-a povestit cu încântare despre o zonă bogată în biodiversitate care s-a creat la câțiva metri de groapa de gunoi unde lucra. De asemenea, șocul a continuat: gunoiul a format o mlaștină, mlaștina a devenit baltă, balta a atras păsări și amfibieni, iar noua ”natură” a devenit loc de pescuit.

”E greu de spus ce e bine și ce e rău în zilele noastre”

”Gropile de gunoi vor exista mereu, cred, nu în același fel în care sunt azi, dar vor exista. Omenirea continuă să producă materiale greu de eliminat, cum sunt și turbinele eoliene, ale căror aripi rezistente din fibră de sticlă nu au altă soluție de eliminare, în afară de îngropare”, spune Laura. ”E greu de spus ce e bine și ce e rău în zilele noastre”, a conclus Laura van Severen.

Pentru România, atât colectarea separată, esențială de altfel, cât și reciclarea sau incinerarea sunt subiecte de domeniul filmelor științifico-fantastice. Sau, mai grav, subiecte de știri și de amenzi.

Gropile de gunoi rămân salvarea multora, sursa de bani a multora și găurile din bugetul nostru. Aparent, sunt niște banale gropi, care au devenit obiceiuri, forme de relief și imaginea unei țări care încape în fiecare județ: în groapa de gunoi a fiecărui județ.

spot_img
Latest news
știri