0.7 C
București
sâmbătă, 28 ianuarie, 2023

De ce costă atât de mult reciclarea în România? Deşeurile sunt amestecate, contaminate şi necesită un consum de energie suplimentar

Cuvântul „reciclare” este tot mai des folosit. Deși nu mai este o noțiune abstractă, în România, se discută destul de puțin despre avantajele pe care le oferă gestionarea corectă a deșeurilor.

Ministerul Mediului a ajuns, în 2022, să reia nişte investiţii care au început acum 15 ani în sistemele integrate de gestiune a deşeurilor, a declarat Cosmin Dorin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri şi Situri Contaminate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP).

În tot acest timp, România a fost trimisă de Comisia Europeană a în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea pe deplin a hotărârii Curții din 18 octombrie 2018, care constata neîndeplinirea de către România a obligațiilor sale în temeiul Directivei privind depozitele de deșeuri (Directiva 1999/31/CE). Mai exact, este vorba despre 68 de depozite neconforme. Reprezentanții actuali ai Ministerului Mediului susțin că, România nu are la acest moment un incinerator de deșeuri municipale, tocmai pentru că nu s-a investit la timp pentru amenajarea acestuia. Astfel, reciclarea a ajuns să coste mai mult decât în orice alt stat european.

După 15 ani ne întoarcem la investiţiile în colectarea separată, pentru că asta face PNRR-ul. Astăzi, asta şi-a propus: să aducă colectarea separată cel puţin la nivelul locuinţelor comune, la nivelul blocurilor, iar aceste eco-insule pe care le finanţează PNRR, în număr de peste 15.000, vor rezolva o problemă de logistică şi de infrastructură. Acum rămâne să vedem cât de implicate sunt autorităţile publice locale, cât de doritori sunt să comunice cu cetăţenii lor şi să-i înveţe, dacă nu au făcut-o deja, cum se procedează şi cum se utilizează aceste eco-insule”, a precizat Cosmin Dorin Teodoru, director general în cadrul Direcţiei Generale Deşeuri şi Situri Contaminate din Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

De ce costă atât de mult reciclarea în România? Colectarea nu se face separat

În ceea ce privește reciclarea, la acest moment, România este „codașă”, însă, dezvantajul este mai mult decât un clasament. Se pierd resurse, timp și bani, deoarece colectarea nu se face separat. Responsabilitatea nu poate fi pasată doar instituțiilor și operatorilor economici, aceasta pornește din momentul în care utilizăm coșul de gunoi din propriile locuințe.

Ajungem să ne plângem că reciclarea în România costă mai mult ca în restul Europei. Da, este posibil, din păcate, să coste mai mult, pentru că materialele ajung amestecate, contaminate, necesită un consum de energie suplimentar, un efort de resurse umane. Toate acestea se traduc în costuri. Deci, cu cât ne facem treaba mai bine la început la colectarea separată, cu atât costurile vor fi mai mici pe parcurs şi chiar putem recupera anumite costuri pe care le-a făcut autoritatea publică”, a subliniat directorul din MMAP.

În România, taxa de depozitare a gunoiului se transformă în sursă de venit. „Chilipir” sau vid legislativ

Unii reprezentanți ai Organizațiilor care Implementează Obligațiile privind Răspunderea Extinsă a Producătorului(OIREP-uri) se arată îngrijorați de modificările legislative din domeniul Mediului, cele care nu sunt predictibile. Ei susțin că taxa pentru depozitarea gunoiului nu poate fi privită doar ca o sursă de venit. Opiniile au fost exprimate în cadrul conferinței „Reciclarea, o provocare Reciclarea, în fața unor noi provocări legislative”.

În România, de ani de zile, această taxă de depozitare este la o valoare atât de mică încât se transformă, sper să nu greșesc, într-o sursă de venit pentru cei care o încasează. Astăzi este la aproximativ 80 de lei, se discută de ani de zile creșterea la măcar 120 de lei, pe un principiu simplu: trebuie să fie mult mai scump să depozitezi decât să reciclezi. În același timp, complementar, s-a făcut referire, inclusiv de către autorități la implementarea concretă a principiului ”plătești cât arunci”. La fel trebuie cumulat inclusiv cu taxa de depozitare. Cel care nu face nimic, ca obligație a fiecărui cetățean de a colecta separat, să plătească mult mai mult decât cel care face un efort minim, am afirmat noi în campania națională pe care am derulat-o. În gospodăria fiecăruia să pună separat deșeurile și după cum preciza domnul director Teodoru, va influența inclusiv costurile finale ale întregului proces de reciclare”, s-a exprimat Geanin Șerban, Președinte, Asociația OIREP Ambalaje, citat de DC News.

Până în 2020, România trebuia să ajungă la 50% rată de reciclare pentru a nu fi sancționată de Uniunea Europeană. Acest procent nu a fost atins, având în vedere că doar 11% din deşeurile municipale sunt reciclate, ceea ce ne face ţara cu a doua cea mai slabă rată de reciclare din UE, sub noi fiind doar Malta cu 6,5%.

Românii depozitează 70% din gunoiul pe care îl produc

Următorul prag trebuie atins în 2025, când România trebuie să ajungă la 55% rată de reciclare, pare un obiectiv greu greu de atins pentru ţara noastră, care încă se luptă cu închiderea gropilor de gunoi ilegale şi cu importurile ilegale de deşeuri, așa cum StireaVerde.ro a mai relatat. Ceea ce ne duce la o altă provocare pentru România: reducerea până la 10% a cantităţii de deşeuri municipale depozitate, până în 2035. Potrivit unor date centralizate de Eurostat, românii depozitează 70% din gunoiul pe care-l produc, în timp ce media europeană este de 24%, restul se reciclează.

Latest news
știri