Încălzirea globală a fost ușor mascată după mijlocul secolului al XIX-lea, când vânturile de pe Terra au crescut în intensitate și au început să poarte particulele de praf din deșert pe tot cuprinsul globului, conform Science Alert.
Datele sugerează că această creștere a vânturilor a mascat până la 8% din încălzirea globală actuală.
Oamenii de știință au utilizat date satelitare și măsurătorile terestre și au detectat o creștere contantă a acestor particule microscopice începând cu anul 1800.
Mostrele din sol și din gheață și sedimentele din oceane și din turbării arată că nivelul de praf mineral din atmosferă a crescut cu 55% după jumătatea anilor 1800.
Prin reflexia luminii înapoi în spațiu și perturbarea norilor de mare altitudine, care pot acționa precum o pătură ce înmagazinează căldura sub ea, aceste particule au avut un efect general de răcire și au mascat adevărata amploare a energiei termice suplimentare actuale
Încălzirea globală. Adevărata amploare a acesteia a fost mascată de particulele de praf
Jasper Kok, fizician atmosferic la Universitatea din California, Los Angeles, spune că această cantitate de praf ar fi redus încălzirea cu aproximativ 0,1 grade Fahrenheit. Fără praf, încălzirea de până în prezent ar fi de 2,3 grade Fahrenheit (1,2 grade Celsius).
„Praful deșertic a crescut și, cel mai probabil, a contracarat ușor încălzirea cu efect de seră”, a spus Kok.
„Cantitatea prafului nu a provocat multă răcire – modelele climatice sunt încă apropiate – dar constatările noastre sugerează că gazele cu efect de seră ar putea provoca chiar mai multă încălzire a climei decât prevăd modelele în prezent”, a adăugat el.
Vitezele mari ale vântului, solurile mai uscate și schimbările în utilizarea pământului de către oameni influențează cantitatea de praf absorbită în atmosfera noastră.
O parte din acestea cade apoi în oceane, unde aduc nutrienți importanți, cum ar fi fierul, necesar pentru fotosintetiza planctonului.
Acest ciclu complicat al prafului din deșert nu a fost încă luat în considerare în modelele climatice și încă nu este clar dacă această cantitate de particule din deșert va crește sau va scădea în viitor.
„Adăugând creșterea prafului din deșert, care reprezintă peste jumătate din masa de particule din atmosferă, putem crește acuratețea predicțiilor modelului climatic”, spune Kok.
„Acest lucru este de o importanță extraordinară, deoarece predicții mai bune pot informa decizii mai bune cu privire la modul de atenuare sau adaptare la schimbările climatice”, a conchis cercetătorul.
