Sedentarismul este al patrulea factor de risc major pentru deces. După hipertensiunea arterială fumat și hiperglicemie. Datele sunt furnizate de Observatorul Global de Sănătate al OMS. În fiecare an aproximativ 3,2 milioane de decese sunt atribuite sedentarismului. Persoanele care nu fac suficientă activitate fizică au un risc de mortalitate generală cu 20-30% mai crescut. Statul pe scaun mai mult de 6-8 ore pe zi crește riscul de afecțiuni cronice. Aceasta indiferent dacă persoana face sport în restul timpului.
Peste 10,6 ore pe scaun zilnic — risc semnificativ pentru inimă
Un studiu publicat în Journal of the American College of Cardiology a analizat date relevante. Au fost monitorizate aproape 90.000 de persoane cu dispozitive de urmărire a mișcării. Participanții au fost urmăriți timp de aproximativ opt ani. Cercetătorii au analizat legătura dintre timpul petrecut stând jos și riscul de boli cardiovasculare. Rezultatul a arătat un prag clar. Peste 10,6 ore de stat jos pe zi au fost asociate cu un risc semnificativ mai mare pentru sănătatea inimii. Poate părea mult la prima vedere. Dacă aduni opt ore de muncă la birou o-două ore în mașină și câteva ore seara pe canapea ajungi ușor la acest număr. Chiar dacă mergi la sală de două-trei ori pe săptămână efectul sedentarismului rămâne. Problema nu este doar lipsa sportului. Este timpul total petrecut stând jos.
Inactivitatea peste 8 ore se asociază cu risc de deces ca fumatul
Conform cercetărilor inactivitatea fizică pentru mai mult de opt ore pe zi se asociază cu un risc de mortalitate similar. Comparabil cu cel al fumatului și obezității. Sedentarismul a fost asociat cu mortalitatea de orice cauză. Un studiu observațional publicat în Circulation a analizat modelele de activitate. Au fost peste 5.000 de femei mai în vârstă. Vârstele cuprinse între 63 și 97 de ani. Au fost urmărite timp de o săptămână. Apoi încă cinci ani. Riscul crește pe măsură ce crește timpul neîntrerupt petrecut pe scaun. Persoanele obeze petrec două ore pe zi mai mult stând decât o persoană obișnuită. Asta înseamnă cel puțin 14 ore pe zi de inactivitate.
România pe locul 5 în Europa la sedentarism — doar 18% fac mișcare
România stă prost la activitate fizică. Ultimul raport Eurostat arată cifre îngrijorătoare. Doar 18% dintre români fac mișcare fizică. Doar 2% merg regulat la sălile de fitness. România a ajuns pe locul al cincilea în topul celor mai sedentare state din Europa. Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână. Doar 30% dintre români ating acest prag. În același timp 63% dintre români declară că nu practică niciodată sport sau activități fizice. Comparativ procentul celor care nu fac niciodată sport în țările nordice este de doar 10-15%. La copii și adolescenți de 11 13 și 15 ani doar 23% au suficientă activitate fizică. Conform raportului INSP din 2019.
Obezitatea în România a ajuns la 34% — sedentarism și alimentație
Gradul de obezitate din România a ajuns la 34%. Mult peste țările din vest. Sunt două lucruri care contribuie la acest aspect — sedentarismul și alimentația. În România în ultimii 20 de ani s-a diversificat alimentația în sens nesănătos. A crescut mult sedentarismul. La școală copiii au două ore de sport pe săptămână. În țările nordice au între trei și cinci ore de sport. Au pauze active. Sunt încurajați să meargă cu bicicleta. Toate acestea se adună. Se văd în sănătate și în obezitate. La adolescenți cifrele OMS sunt și mai îngrijorătoare. Peste 80% dintre adolescenții din lume nu fac destulă activitate fizică. Patru din cinci adolescenți nu se bucură de beneficiile sociale fizice și de sănătate mintală.
Boli cardiovasculare diabet cancer și depresie — efectele directe
Sedentarismul provoacă boli cronice multiple. Obezitate diabet hipertensiune cancer de sân sau colon anxietate depresie. La fel probleme cu articulațiile sau coloana vertebrală. Lipsa mișcării poate duce la hipertensiune arterială. Crește nivelul de colesterol. Determină acumularea de plăci de aterom în artere. Acestea provoacă infarct miocardic și atac cerebral. Apariția rezistenței la insulină este unul dintre efectele directe. La fel dezvoltarea diabetului de tip 2. Lipsa de mișcare slăbește mușchii. Provoacă rigiditate și dureri articulare. Scade densitatea osoasă. Crește riscul de osteoporoză. Cercetările identifică o asociere între inactivitatea fizică și sănătatea mintală. Sedentarismul crește riscul de anxietate și depresie. Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc starea de spirit.
Pauze de cinci minute la fiecare oră — recomandările Asociației Americane a Inimii
Asociația Americană a Inimii face recomandări practice. Setează o alarmă pentru o pauză de cinci minute la fiecare oră. Sau zece minute la fiecare două ore. În timpul pauzelor ridică-te de la birou. Plimbă-te. Folosește pauzele mai lungi pentru a te plimba în aer
