Peștii din Dunăre trăiesc într-un mediu extrem de nociv, poluat cu mari cantități de plastic, scrie Asociația Mai Mult Verde.
Aproape 100 de tone de plastic sunt purtate anual în apele Dunării pe teritoriul României. Dintre acestea:
- 48,5 tone sunt microplastic;
- 48 de tone sunt macoplastic;
Studiul a fost efectuat în perioada 2022-2023 în parteneriat cu Global Water Partnership România. Proiectul a fost susținut de Lidl România în cadrul programului Cu Apele Curate. Este, de asemenea, cel mai cuprinzător astfel de studiu efectuat în România până în prezent.
Cele mai mari rate de transport anual au fost înregistrate la stația de pelevare Moldova Veche. Prin urmare, Dunărea intră în țară cu mari cantități de plastic.
Alte stații de prelevare au fost la Gruia, în aval de Porțile de Fier II, și la Isaccea, după confluența cu Prutul.
Peștii din Dunăre se scaldă în plastic
„Deși probele au fost prelevate în condițiile unui an secetos (2022), cu debite sub medie, rezultatele obținute sunt comparabile cu valorile obținute prin extrapolare la debitele medii multianuale. Se impune o monitorizare continuă, multianuală, cu un număr mai mare de măsurători pe principalele secțiuni dintre afluenți, pentru a identifica evoluția dinamică a prezenței particulelor de microplastic în apa Dunării, a surselor acestuia și a măsurilor de ameliorare.” a spus Doru Mitrana, președintele Asociației Mai Mult Verde.
Potrivit studiului, la Moldova Veche au fost înregistrate între 93 și 100 de tone de plastic pe an. Valorile scad simțitor după Porțile de Fier I și II. Cele două baraje servesc drept bazine de decantare pentru plasticul care intră în România. Cele mai mari cantități de plastic au fost găsite între suprafața apei și 60 de centimetri adâncime. Totuși, a fost găsit plastic până spre fundul Dunării.
Potrivit studiului, microplasticele sunt transportate pe aluviuni, pe floră și pe faună. Acest lucru are un efect devastator asupra biosferei acvatice din fluviu.
„Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecințele sunt diverse. Situația este gravă și trebuie a acționat cu răspundere.” spune coordonatorul studiului, Ionuț Procop – președinte Global Water Partnership (GWP) România.
Tipurile de microplastic din Dunăre
Cercetarea s-a axat și pe tipul de microplastic din apele Dunării. Astfel, 52%-86% este reprezentat de polietilenă. 12%-26% este reprezentat de polipropilenă. Polietilena este prezentă în majoritatea ambalajelor și produselor de uz casnic, în timp ce polipropilena se găsește în produse precum capace, dopuri, electrocasnice, țevi etc.
În apele Dunării a mai fost găsit polistiren, copolimerul EVA etilen-vinil-acetat, celuloza și poliuretanul.
