Aspretele a fost reconfirmat în această săptămână în județul Argeș. Cel mai rar pește din lume a supraviețuit vicisitudinilor ultimelor decenii și continuă să se înmulțească în apele repezi ale Vâlsanului.
Cu o desfășurare impresionantă de forțe și cu o dorință apăsătoare de a reconfirma existența speciei, pe valea Vâlsanului a avut loc, pe 27 iunie 2024, întâlnirea a numeroși specialiști de mediu de pe întregul cuprins al Pământului, jurnaliști de la cele mai prestigioase publicații, cadre didactice universitare și chiar simpli pasionați de natură. Creierul din spatele întregii acțiuni a fost Alex Găvan, alipinistul care a dus imaginea aspretelui pe vârful Gasherbrum 2 din Munții Karakorum.
În urmă cu mai bine de un an, Știrea Verde prezenta o problemă gravă apărută pe valea Vâlsanului. O exploatare forestieră a cauzat poluare pe râu și a pus în pericol viața celui mai rar pește din lume, Romanichthys valsanicola.
De ce riscă să dispară aspretele de pe râul Vâlsan
Probleme cu care se confruntă specia sunt mult mai grave și vom prezenta în cele ce urmează 3 riscuri care planează asupra siguranței aspretelui.
1. Deversările ilegale în râul Vâlsan
Într-un canal ce se scurge în râul vâlsan am descoperit ceva de-a dreptul îngrijorător – medicamente. Zeci de flacoane cu medicamente, probabil expirate, erau aruncate sub un podeț din Brădetu.
Pe lângă acestea se puteau observa reziduuri de la mașina de spălat și de la alte ape uzate. Toate aceste materiale toxice vor ajunge, la prima ploaie, în apele Vâlsanului. Cum aspretele este un pește extrem de sensibil, probabil că multe exemplare vor avea de suferit din cauza poluării generate de aceste substanțe toxice.
2. Malul rupt al râului Vâlsan
Habitatul aspretelui a fost fragmentat chiar în amonte de poluarea cu medicamente. O viitură a rupt malul râului și mai mulți copaci s-au prăbușit în apă. Bolovanii mari, sub care peștele își găsea adăpostul au fost luați de curent, iar actuala configurație a râului nu mai este favorabilă existenței aspretelui.
Alex Găvan a precizat că urmează o „reconstruire“ a zonei. Refacerea se va realiza exclusiv prin mijloace naturale fără a se turna beton pentru consolidarea malurilor.
3. Aspretele – amenințat de țevile inserate sub albie
O situație care nu este, cel mai probabil, singulară. Tot în localitatea Brădetu, râul Vâlsan este tranzitat de o țeavă de canalizare de metal.
După cum se poate observa în imaginea de mai jos, țeava a fost plasată sub albia râului, peste ea a fost adăugată o izolație, iar deasupra a fost turnată o placă de beton. Aceasta din urmă a reprezentat un prag în albie și aspretele nu a mai putut să migreze în amonte sau aval. Din nou avem de-a face cu o fragmentare a habitatului.
În timp, acțiunea apei a determinat eroziunea plăcii de beton și a izolației țevii. În cazul în care și țeava se va sparge, întreaga cantitate de deșeuri din interiorul acesteia s-ar revărsa în râul Vâlsan și ar afecta iremediabil habitatul aspretelui.
Eliminarea acestor praguri care fragmentează habitatul aspretelui se pliază mănușă pe noua lege de restaurare a naturii, adoptată de Parlamentul European. Aceasta vizează refacerea a 20% din suprafețele terestre și marine ale UE până în 2030. Până în 2030, ar trebui ca 30% din habitatele degradate să fie refăcute. Procentul se ridică la 60% până în 2040 și 90% până în 2050.
