Un belgian decontaminează apele poluate cu ajutorul părului uman

Părul este transformat în carpete absorbante

Stiliștii din întreagă Belgie reciclează părul tuns de la clienții lor și îl donează ONG-ului Dung Dung pentru a-l folosi ca material antipoluant, relatează agenția Reuters.

Patrick Janssen si carpeta din păr, Foto Reuters

Proiectul se numește Hair Recycle și presupune ca toate șuvițele ajung într-un malaxor care le transformă în covoare absorbante de substanțe poluante din apă.

Uleiul și hidrocarburile recuperate cu ajutorul acestor tampoane din păr sunt folosite apoi pentru fabricarea pungilor bio-composite, mai spune aceeași sursă.

Patrick Janssen, co-fondatorul proiectului, a explicat, pentru Reuters, că 1 kg de păr poate absorbi 7-8 litri de ulei și hidrocarburi din apă. Aceste covorașe din păr vor fi montate în canalele de scurgere ale apelor, înainte ca ele să se verse în râuri.

Imposibilul, transformat în posibil. Un belgian decontaminează apele poluate cu ajutorul părului uman

Inițiatorul proiectului a început prin a merge din salon în salon ca să facă rost de materie primă. Grație rețelelor sociale, ideea a căpătat amploare și a fost promovată tot mai mult, a explicat Janssen în cadrul emisiunii „Start Up Story” de la televiziunea belgiană Bx1.be.

Ideea este simplă: părul tuns este ambalat într-o pungă. Sacii sunt apoi ridicați de Patrick Janssen, apoi depozitați sau duși la firma care îl transformă în carpete absorbante. Totul este amestecat și țesut în covoare groase de doi centimetri. Apoi, este transformat în materiale textile și ambalat sub formă de „cârnăciori” de trei metri lungime și 20 de centimetri lățime.

Părul tăiat este folosit și la fabricarea cimentului

Proiectul „Hair Recycle”, înființat de Patrick Janssen (Dung Dung ASBL), își propune să dea o a doua viață părului. Considerat în mod greșit deșeu, părul este un material reciclabil cu proprietăți impresionante.

Reutilizarea se face în două moduri: în lupta împotriva poluării râurilor noastre cu hidrocarburi, printre care Râul Dyle din Belgia. Al doilea presupune fabricarea betonului, în colaborare cu o companie producătoare de ciment, cu filială si în Romania. 


Astăzi, peste 450 de coafezi au decis să participe la acest proiect, prin curățarea a zeci de km de ape de substanțele poluante.