Guvernele și companiile trebuie să înceapă să implementeze punctele stabilite în acordul de la Montreal, a spus șeful ONU pentru biodiversitate. Acest lucru este imperios necesar pentru a opri distrugerea ecosistemelor Pământului cât mai curând posibil, a adăugat acesta. El a cerut națiunilor bogate să rezolve problema reprezentată de supraconsumul de resurse, conform publicației The Guardian.
Consumul excesiv de resurse, în spatele extincției unui număr record de animale
David Cooper este noul secretar executiv interimar al Convenției ONU privind diversitatea biologică (CBD). El a declarat că țările și corporațiile trebuie să pună în aplicare imediat punctele stabilite în decembrie, în cadrul acordului istoric de la Montreal. Unul dintre obiectivele acestuia este protejarea a 30% din planetă. Reformarea unor subvenții – de 500 de miliarde de dolari – care dăunează mediului este un alt obiectiv important. La fel este și abordarea și dezvăluirea impactului afacerilor asupra biodiversității.
Unii oameni de știință susțin că, la momentul de față, omenirea este în procesul de a provoca a șasea extincție în masă a Pământului. Consumul excesiv de resurse și poluarea cauzează cele mai multe morți în rândul animalelor. Aceasta este comparabilă doar cu cea care a avut loc pe vremea dispariției dinozaurilor. În ciuda avertismentelor științifice, guvernele nu și-au atins niciodată vreun obiectiv ONU privind biodiversitatea. Aceste obiective au fost stabilite de ele, însele. Cooper spune că este nevoie de un efort major pentru ca acest deceniu să fie diferit. „Rezultatele trebuie atinse până în 2030, ceea ce înseamnă că trebuie luate măsuri acum. Asta înseamnă că avem nevoie de bani și planuri de la guverne, acum”, a spus Cooper.
„Țările ar trebui să lucreze la obiective naționale, și să convină asupra unui plan la nivelul întregului guvern. Lucrul cel mai important, în această etapă, este să se determine ce înseamnă aplicarea punctelor din acord pentru sectorul agricol, infrastructură, sănătate, dezvoltare urbană și dezvoltare economică.”
Supraconsumul de resurse trebuie tratat cu ajutorul strategiilor globale, la nivel de guverne
Țările pot începe să facă asta în diverse moduri, adaugă el. Guvernele ar putea avea obiective orientate spre rezultate, care să facă literă de lege din atingerea unei ținte comune. Un exemplu al unei astfel de abordări este felul în care procedează Marea Britanie în cazul obiectivului său privind schimbările climatice. În trecut, abordarea a fost folosită cu succes în Brazilia, de către administrația anterioară, Lula. Aceasta a obținut o scădere cu 80% a defrișărilor în Amazon, lucru realizat prin implicarea întregului guvern. „A fost la mijloc un amestec de legi, stimulente, investiții în cercetarea agricolă și îmbunătățirea datelor”, a adăugat Cooper
După acordul din Canada, principalul fond al ONU pentru biodiversitate, Global Environment Facility (GEF), a pornit procesul de creare a unei noi ramuri prin care să canalizeze bani pentru eforturile de conservare globale. China, Indonezia, Mexic, India și Brazilia sunt acum primii beneficiari ai finanțării din partea GEF. Unele țări biodiverse mai mici, în special cele africane, își doreau un nou fond care să plătească pentru atingerea obiectivelor privind protejarea și restaurarea naturii. Designul și scopul acestui nou fond vor fi convenite în cursul acestui an.
Țările bogate trebuie să își respecte angajamentele luate în ceea ce privește supraconsumul de resurse
Cooper a spus că este important ca țările donatoare să își respecte angajamentele financiare convenite ca parte a Cop15. Întreprinderile ar trebui, de asemenea, să înceapă să adopte această practică, a adăugat el. Acordul final semnat la Montreal a inclus stabilirea unui obiectiv pentru firmele de afaceri. Acestea trebuie să își evalueze și dezvăluie impactul asupra naturii.
„Companiile, în special cele mari și transnaționale, trebuie să țină seama, în mod corespunzător, de impactul lor asupra biodiversității, dar și dependența lor de aceasta. Necesitatea de a dezvălui acest impact, pune, în mod evident, presiune – internă și externă – asupra lor”, a spus Cooper. Acesta a adăugat că atât țările cât și oamenii bogați au o responsabilitate specială de a face un succes din acest acord.
„Aceia dintre noi aflați în țări mai bogate, în special oamenii mai bogați din țările bogate, trebuie își analizeze propria amprentă de carbon. Pe o planetă cu resurse limitate, trebuie în special limitat cât consumă în exces cei bogați, altfel măsurile trasate nu vor avea efectul scontat”, a concluzionat acesta.
