Se vor pune noi presiuni asupra companiilor pentru a le forța să dezvăluie modul în care le afectează schimbările climatice activitatea, raportează Reuters. Mișcarea face parte dintr-un nou set de măsuri menite să ajute autoritățile de reglementare să reprime greenwashing. Aceasta se va concretiza într-un nou set de reguli globale susținute de G20.
Normele publicate luni, 26 iunie, au fost scrise de Consiliul pentru Standarde Internaționale de Sustenabilitate (ISSB). Ele vin în contextul trilioanelor de dolari pompate în investiții prin care companiile își promovează „realizările” în domeniul mediului și acțiunilor sociale.
Greenwashing-ul, o strategie de marketing lipsită de etică
Temrenul de „greenwashing” a fost folosit pentru prima oară de ecologistul Jay Westervelt, în 1986, se arată într-un articol din Environmental Sciences Europe.
Acesta l-a folosit în eseul său despre industria ospitalității și practicile sale de a promova reutilizarea prosoapelor. Deși scopul lor real era de a reduce cheltuielile asociate procesului de spălare al acestora, hotelierii au pretins că practica ar fi fost folosită pentru a salva mediul. Practica este încă folosită în companiile din întreaga lume.
Unele companii care contribuie semnificativ la agravarea problemelor de mediu aleg să distragă atenția consumatorilor de la acest aspect inițiind așa-zise campanii de protecție a mediului. Alte companii sponsorizează evenimente sportive. Și mai îngrijorător, există companii care atașează etichete de „prietenoase pentru mediu” unor produse care nu sunt nici pe departe așa, din dorința de a capitaliza pe baza creșterii în atractivitate a produselor „verzi.” Toate acestea sunt exemple de „greenwashing,” deloc exclusive.
Descurajarea acestor practici, și încurajarea unui comportament etic, este tocmai ce se urmărește prin adoptarea noilor standarde
Ar depinde de fiecare țară să decidă dacă va solicita companiilor listate să aplice standardele, a spus președintele ISSB, Emmanuel Faber. Acesta a adăugat că standardele pot fi utilizate pentru rapoartele anuale începând cu 2024.
Canada, Marea Britanie, Japonia, Singapore, Nigeria, Chile, Malaezia, Brazilia, Egipt, Kenya și Africa de Sud iau în considerare utilizarea lor, a declarat acesta, pentru Reuters.
Standardele se bazează pe cele voluntare ale Grupului operativ G20 privind divulgările financiare legate de climă (TCFD).
Marea Britanie a fost prima țară care a făcut obligatorii dezvăluirile TCFD de către companiile listate
„Ne angajăm să includem raportarea făcută conform versiunilor aprobate de Regatul Unit ale standardelor de dezvăluire a sustenabilității IFRS lansate astăzi aici”, a declarat ministrul Trezoreriei din Regatul Unit, Joanna Penn, la un eveniment de lansare a standardelor.
ISSB face parte din fundația independentă International Financial Reporting Standards. Aceasta a publicat și reguli contabile care sunt utilizate în peste 100 de țări, în timp ce IOSCO se așteaptă să „aprobe” noile standarde.
„Aprobarea va fi un adevărat schimbător de joc pentru autoritățile de reglementare din întreaga lume în considerarea utilizării cadrului ISSB”, a declarat președintele IOSCO, Jean-Paul Servais, la evenimentul de lansare.
David Harris, șeful inițiativelor strategice de finanțare durabilă la London Stock Exchange Group, a declarat că noile norme aduc mai multă rigoare raportării de sustenabilitate. Acesta, spune el, vor fi și mai corect aliniate cu raportarea financiară.
Harris a spus că 42% dintre primele 4.000 de companii din lume nu furnizează date despre emisiile de carbon din Scopul 1 și 2.
„Înseamnă că piețele de capital sunt mult mai puțin eficiente, deoarece nu avem la dispoziție o imagine completă”, a spus Harris. Conform regulilor ISSB, companiile ar trebui să dezvăluie emisiile materiale, cu verificări de către auditori externi.
Uniunea Europeană își finalizează propriile reguli de dezvăluire luna viitoare, și ea
ISSB au căutat să facă normele reciproce „interoperabile,” pentru a evita dublarea raportării de către companiile multinaționale.
ISSB solicită dezvăluiri mai detaliate și din partea băncilor cu privire la emisiile de carbon legate de sectoare individuale, cum ar fi petrolul și gazele.
„Sprijinim această măsură, deoarece băncile și supravegherea bancară au susținut cu fermitate că este nevoie de asta”, a spus Faber.
ISSB și UE urmează să emită îndrumări privind evitarea dublării, în lunile următoare.
