Un raport îngrijorător al Institutului Mondial de Resurse dezvăluie ritmul alert în care pădurile planetei continuă să se micșoreze din cauza defrișărilor, tăierilor forestiere și a incendiilor, arată euronews.
În 2022, Pământul a pierdut o zonă de pădure tropicală de dimensiunea Elveției sau a Țărilor de Jos. Potrivit raportului Institutului Mondial de Resurse (WRI), distrugerea a fost cauzată de o combinație de incendii și defrișări pentru agricultură și exploatare forestieră. Autorii acestuia spun că o zonă de dimensiunea unui teren de fotbal a fost distrusă la fiecare cinci secunde.
Platforma WRI de monitorizare a defrișărilor prin satelit, Global Forest Watch (GFW), a înregistrat distrugerea în 2022 a peste 4,1 milioane de hectare de pădure tropicală primară. Aceasta este crucială pentru biodiversitatea planetei și stocarea carbonului
Cea mai grav afectată este Brazilia, cu o zonă distrusă reprezentând 43% din pierderile globale. Ea este urmată de Republica Democrată Congo (13%) și Bolivia (9%).
„Pierdem unul dintre cele mai eficiente instrumente ale noastre pentru combaterea schimbărilor climatice, protejarea biodiversității și sprijinirea sănătății și a mijloacelor de trai a milioane de oameni”, a declarat directorul GFW, Mikaela Weisse.
Pădurile tropicale primare distruse în 2022 au eliberat 2,7 miliarde de tone de CO2, echivalent cu emisiile anuale ale Indiei, cea mai populată țară din lume.
Astfel, distrugerea pădurilor continuă să se accelereze inexorabil, în ciuda angajamentelor asumate de liderii mondiali la COP26 de la Glasgow în 2021
Aproximativ 1,6 miliarde de oameni, aproape jumătate dintre ei popoare indigene, depind direct de resursele forestiere pentru existența lor.
În Brazilia, defrișările au continuat să se agraveze în timpul președinției lui Jair Bolsonaro (2019-2023), crescând cu încă 15% într-un an, potrivit raportului anual al GFW.
Sub Bolsonaro, administrația braziliană a închis ochii la defrișările ilegale, a slăbit drepturile indigenilor și a demontat politica de mediu a țării.
Succesorul său, președintele Luiz Inacio Lula da Silva, inaugurat în ianuarie, s-a angajat să oprească distrugerea Amazonului brazilian până în 2030. Cu toate acestea, experții cred că va trebui să depășească o serie de provocări pentru a realiza acest lucru.
Aproximativ 90 de miliarde de tone de CO2 sunt stocate în copacii și solurile pădurii tropicale amazoniene, de două ori mai mari decât emisiile globale anuale.
„Oprirea și inversarea pierderii pădurilor este una dintre cele mai rentabile modalități de atenuare (a situației) pe care le avem astăzi”, a avertizat Frances Seymour, expert WRI
Mai mult de jumătate de milion de hectare de pădure au fost distruse în Congo, până în 2022, potrivit raportului. Agricultura și producția de cărbune, resursă vitală pentru gospodării, dintre care 80% nu au electricitate, au fost factori cauzatori pentru distrugerea rampantă a pădurilor.
RDC a semnat, în 2021, un acord de jumătate de miliard de dolari pentru a proteja pădurea tropicală din bazinul Congo. Acest efort a fost subminat, însă, de o recentă licitație pentru licențe petroliere și blocuri de gaze lansată de autorități.
Bolivia, aflată în poziția a treia în topul celor mai defrișate țări, nu a reușit să reducă rata defrișărilor. Mai mult, aceasta a crescut cu 32%, față de 2021. Producția de cacao, exploatarea aurului și incendiile au contribuit, toate, la această cifră, spun cercetătorii.
Distrugere mai lentă în Indonezia
În Indonezia, pe de altă parte, deși distrugerea pădurilor încă există, ea a încetinit pentru al cincilea an consecutiv. Arhipelagul este responsabil pentru 5% din pierderea globală a pădurilor în 2021.
