Schimbările climatice par să fi determinat un eveniment de hibridizare pe scară largă în Arctica. Aceasta a avut loc între două subspecii de papagali de mare, denumiți și puffini. În urma temperaturilor crescute din nordul Norvegiei, obiceiurile celor două specii au devenit comune și s-au împerecheat, conform IFL Science.
Subspecia cu corp mare de puffini de Atlantic (Fratercula arctica naumanni) obișnuia să trăiască în principal pe insula Spitsbergen din Svalbard. În același timp, subspecia mai mică (F. a. arctica) trăia mai la sud, pe insula Røst, în largul coastei Norvegiei. La jumătatea distanței dintre aceste două habitate se află Insula Urșilor. Acum s-a descoperit că găzduiește o colonie de hibrizi creați de împerecherea celor două subspecii.
Într-un nou studiu, oamenii de știință de la Universitatea din Oslo au colectat mostre de sânge de la acești puffini. Ei au efectuat o cercetare genetică profundă. De asemenea, au obținut genomul unor puffini care au trăit în trecut în Spitsbergen, Røst și Insula Urșilor.
Cele două subspecii s-au separat de un strămoș comun cu cel puțin 40.000 de ani în urmă. Acum, ADN-ul lor indică faptul că au existat încrucișări prolifice și în ultimul secol. Înainte de 1910, toți puffinii de pe Insula Urșilor aparțineau subspeciei F. a. arctica. Ulterior, structura genetică a puffinilor a devenit din ce în ce mai infiltrată de celelalte subspecii, F. a. naumanni.
Schimbările climatice au creat o colonie de papagali de mare hibrizi
Cercetătorii susțin că rata de hibridizare este legată de creșterea temperaturilor observată în Arctica în ultimul secol.
„În timp ce penuria alimentară sau poluarea indusă de pescuit sunt factori nocivi care nu pot fi excluși, debutul estimat al hibridizării coincide în special cu începutul încălzirii arctice din secolul al XX-lea. Atunci, temperatura suprafeței mării a crescut cu până la 1,5 °C”, scriu autorii studiului.
De obicei, speciile arctice migrează spre nord ca răspuns la schimbările climatice. Ele se îndreaptă spre poli în căutarea unor temperaturi mai reci. Într-o ruptură de la această regulă generală, hibridizarea puffinului a fost cauzată de păsările mai mari din Spitsbergen. Acestea au zburat spre sud, pe Insula Urșilor.
Hibridizarea poate merge în orice direcție pentru o specie. În unele cazuri, se poate dovedi dăunătoare supraviețuirii lor. În altele le poate încuraja existenţa îmbogăţindu-le diversitatea genetică. Nu pare că această hibridizare dăunează populației de puffini, deși este clar că demografia lor este schimbată radical de schimbărilor climatice.
„Deși indivizi hibridizați au fost observați la mai multe specii arctice (de exemplu, ursul polar și balena beluga), acestea sunt primele dovezi genomice pentru stabilirea recentă a unei întregi populații hibride determinată de o schimbare a distribuției spre sud. Descoperirile noastre prezintă o observație rară a unui răspuns la schimbările rapide de mediu pe care ecosistemul arctic a început să le experimenteze în ultimul secol”, concluzionează autorii studiului.
