O nouă cercetare a demonstrat că omenirea „pompează“ 57 de milioane de tone de plastic în mediu în fiecare an. Acesta se răspândește de pe fundurile celor mai adânci oceane, până pe crestele munților și interiorul corpului uman, potrivit Associated Press.
Peste două treimi din această cantitate de plastic provine din sudul global.
Ca o comparație, toată această cantitate de plastic ajunsă în mediu poate umple Central Park din New York până la o înălțime similară cu Empire State Building.
Universitatea din Leeds a publicat un studiu în Nature. Oamenii de știință au analizat plasticul care ajunge în mediu, nu cel din gropile de gunoi sau cel ars. Pentru 15% din populația lumii, deșeurile nu sunt colectate și eliminate. Asia de Sud-Est și Africa Subsahariană sunt cele mai deficitare regiuni.
Orașul care poluează mediul cu cel mai mult plastic este Lagos din Nigeria. Alte centre urbane poluatoare sunt New Delhi, Luanda, Angola, Karachi din Pakistan și Al Qahirah.
Lagos, Nigeria, a emis cea mai mare poluare cu plastic din orice oraș, potrivit autorului studiului Costas Velis, profesor de inginerie de mediu la Leeds. Celelalte orașe cele mai mari poluante cu plastic sunt New Delhi; Luanda, Karachi și Al Qahirah.
În ceea ce privește țările, India se plasează pe primul loc. Țara produce 10,2 milioane de tone pe an. Cantitatea este mai mult decât dublă față de următoarele țări clasate, Nigeria și Indoniezia. În mod paradoxal, China se află pe locul 4, deși deseori e acuzată ca fiind un mare poluator (nu vorbim aici de arderea cărbunelui). Alte țări care poluează cu plastic sunt Pakistan, Bangladesh, Rusia și Brazilia.
SUA se află pe locul 90 în ceea ce privește poluarea cu plastic, iar Marea Britanie pe locul 135.
Cantitatea de plastic „pompată“ în mediu îi îngrijorează pe cercetători
Primul tratat încheiat la nivel mondial care abordează problema poluării cu plastic a fost încheiat în 2022. Negocierile finale ale acestuia vor avea loc în noiembrie 2024, în Coreea de Sud.
Cu ajutorul inteligenței artificiale, cercetătorii s-au concentrat pe materialele arse necorespunzător și aruncate, care au produs microplastice și nanoplastice. Această realitate transferă problema de la una deranjantă vizual, la o amenințare pentru sănătate.
Mai multe studii, inclusiv citate de Știrea Verde, au demonstrat prezența microplasticelor și nanoplasticelor în creier, în testicule, în arterele umane și în inimă. O altă cercetare a constatat că apa îmbuteliată conține până la 240.000 de particule de nanoplastic pe litru.
„Marea bombă cu ceas a microplasticelor sunt aceste microplastice eliberate în principal în Sudul Global”, a spus Costas Velis, autorul studiului.
„Avem deja o mare problemă. Sunt în cele mai îndepărtate locuri… Pe Everest, în Groapa Marianelor, în ceea ce respirăm și ceea ce mâncăm și ce bem.”, a adăugat el.
Potrivit acestuia, problema este a tuturor, iar sudul Global nu ar trebui să fie țap ispășitor.
„Nu ar trebui să dăm vina pe Sudul Global. Nu ar trebui să ne lăudăm în niciun fel pentru ceea ce facem în Nordul Global.”, a mai zis el.
Problema plasticului, una globală
Unii experți spun că focusarea studiului mai mult pe efect decât pe cauză dă frâu liber industriei de producere a materialelor plastic. Fabricarea acestora produce la rândul ei mari cantități de gaze cu efect de seră.
Theresa Karlsson, consilier științific și tehnic la International Pollutants Elimination Network, o coaliție de grupuri de advocacy pe probleme de mediu, sănătate și deșeuri, a numit volumul de poluare identificat de studiu „alarmant” și a spus că arată că cantitatea de plastic produsă astăzi este de „necontrolat”.
În plus, ea a atras atenția și asupra comerțului global cu deșeuri de plastic. Deși se spune că acesta este în scădere, mai ales că Republica Populară Chineză a interzis importurile de deșeuri, realitatea se pare că e cu totul alta.
Karlsson a menționat că exporturile UE de deșeuri au crescut de la 110.000 de tone în 2004 la 1,4 milioane de tone în 2021.
Oficialii din industria materialelor plastice au lăudat studiul.
„Acest studiu subliniază că deșeurile de plastic necolectate și negestionate sunt cel mai mare contributor la poluarea cu plastic și că acordarea de prioritate gestionării adecvate a deșeurilor este esențială pentru a pune capăt poluării cu plastic”, a declarat Chris Jahn, secretar al Consiliului Internațional al Asociațiilor Chimice, într-un comunicat.
În negocierile privind tratatul, industria se opune limitării producției de plastic.
Organizația Națiunilor Unite estimează că producția de materiale plastice va crește probabil de la aproximativ 440 de milioane de tone pe an la peste 1.200 de milioane de tone.
