Europa și-a fixat o bornă politică ambițioasă: neutralitatea climatică până în 2050. Pactul Verde European transformă acest obiectiv într-un cadru legislativ, economic și strategic care vizează reducerea drastică a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Însă metanul din gropile de gunoi din Europa nu funcționează după calendare politice.
Un studiu european publicat în 2026 arată că emisiile de metan generate de depozitarea deșeurilor municipale vor continua să influențeze încălzirea globală mult după 2050. Proiecțiile merg până în anul 2130 și relevă o realitate incomodă: o parte semnificativă din emisiile produse în următoarele decenii vor fi eliberate după atingerea oficială a neutralității climatice.
37% din emisii vor fi eliberate după 2050
Cea mai relevantă concluzie a analizei este că aproximativ 37% din emisiile de metan generate în perioada 2022–2050 vor fi eliberate după anul 2050.
Această cifră schimbă perspectiva asupra tranziției climatice.
Chiar dacă volumul deșeurilor depozitate va scădea în următorii ani, chiar dacă reciclarea va crește, metanul deja „încorporat” în gropile de gunoi va continua să se degaje în atmosferă timp de decenii.
Neutralitatea climatică contabilă nu anulează inerția fizică a emisiilor.
Metanul din gropile de gunoi din Europa reprezintă, astfel, o problemă climatică programată pentru viitor.
Dimensiunea reală a emisiilor de metan din UE
Într-un scenariu de continuitate a politicilor actuale, emisiile cumulate de metan provenite din depozitele europene de deșeuri, generate între 2022 și 2050 și evaluate până în 2130, pot depăși 1,5 miliarde de tone CO₂ echivalent.
Această cantitate este comparabilă cu emisiile anuale ale unor economii industrializate.
Cu toate acestea, emisiile de metan din sectorul deșeurilor rămân în umbra dezbaterilor despre energie, transport sau industrie grea. În realitate, metanul din gropile de gunoi din Europa este unul dintre cele mai persistente elemente ale inventarului european de gaze cu efect de seră.
De ce metanul este mai periculos decât pare
Metanul are o durată de viață mai scurtă în atmosferă decât dioxidul de carbon, dar efectul său de încălzire în primii 20 de ani după emitere este mult mai puternic.
Calculat pe o perioadă de 20 de ani, potențialul de încălzire al metanului este de aproape trei ori mai mare decât dacă este evaluat pe 100 de ani.
Această diferență metodologică influențează percepția riscului. Dacă pragurile climatice pe termen scurt devin decisive, metanul din gropile de gunoi din Europa capătă o importanță strategică mult mai mare decât sugerează evaluările pe termen lung.
Modul în care sunt calculate emisiile determină urgența intervenției.
Gropile de gunoi – rezervoare climatice pe termen lung
Europa are mii de depozite active sau închise. Multe dintre ele au fost construite înainte ca standardele stricte privind captarea gazului să fie aplicate uniform.
Chiar și în prezent, sistemele de captare a metanului nu ating eficiență totală. O parte din gaz scapă inevitabil în atmosferă.
Metanul din gropile de gunoi din Europa funcționează ca un rezervor climatic pe termen lung. Odată ce deșeurile biodegradabile sunt îngropate, procesul de descompunere anaerobă continuă ani sau chiar decenii.
Spre deosebire de o centrală pe cărbune, un depozit închis nu poate fi „oprit” din punct de vedere climatic.
Coerența politicilor europene privind deșeurile
Economia circulară este promovată ca soluție structurală pentru reducerea deșeurilor și creșterea eficienței resurselor. Însă fără o deviere rapidă a deșeurilor biodegradabile de la depozitare, emisiile de metan din UE vor rămâne integrate în sistem.
Dacă peste o treime din emisiile generate în următoarele decenii se vor manifesta după 2050, strategiile climatice europene trebuie să integreze mai ferm problema metanului provenit din gropile de gunoi.
Reducerea depozitării, îmbunătățirea captării gazului și monitorizarea strictă a emisiilor sunt condiții esențiale pentru ca neutralitatea climatică să reflecte realitatea fizică, nu doar performanța statistică.
Dincolo de 2050
Europa poate atinge neutralitatea climatică în termeni contabili până la mijlocul secolului. Însă metanul deja încorporat în sistemele de depozitare va continua să contribuie la încălzirea atmosferei mult după acel moment.
Tranziția climatică nu înseamnă doar reducerea emisiilor curente. Înseamnă și gestionarea emisiilor deja programate în infrastructura existentă.
Sub stratul de sol al Europei există o sursă de gaze cu efect de seră care va rămâne activă decenii întregi. Recunoașterea acestei realități este esențială pentru ca obiectivul neutralității climatice din 2050 să fie mai mult decât un reper administrativ.
