Ce arată raportul european privind calitatea aerului în 2025
Raportul „Air quality status report 2025”, publicat în aprilie 2025 de european environment agency, analizează datele validate pentru anii 2023 și 2024. Concluzia principală este că nivelurile de poluare a aerului în europa au scăzut gradual în ultimii ani, dar rămân problematice în numeroase zone urbane.
Particulele fine pm2.5 continuă să reprezinte principalul risc pentru sănătatea publică. O proporție semnificativă a populației urbane din Uniunea Europeană este expusă la concentrații care depășesc ghidurile organizației mondiale a sănătății.
În cazul dioxidului de azot, asociat în principal cu traficul rutier, mai multe orașe mari depășesc încă valorile recomandate, deși noile reglementări privind emisiile auto contribuie la o reducere treptată.
Particulele fine pm2.5 și impactul asupra sănătății
Poluarea aerului în orașele europene este evaluată în special prin concentrația anuală de pm2.5. Aceste particule microscopice pătrund adânc în sistemul respirator și sunt asociate cu boli cardiovasculare, afecțiuni pulmonare cronice și mortalitate prematură.
Pentru copii, expunerea prelungită la particule fine este corelată cu afectarea dezvoltării pulmonare și cu creșterea riscului de astm. La adulți, studiile arată o legătură între poluarea aerului și incidența bolilor cardiace. În cazul persoanelor vârstnice, riscul de complicații respiratorii și cardiovasculare este amplificat.
Organizația mondială a sănătății a revizuit în 2021 ghidurile privind calitatea aerului, stabilind limite mai stricte pentru protecția sănătății. Raportul din 2025 indică faptul că o parte considerabilă a populației urbane europene este încă expusă peste aceste niveluri.
De ce reducerea poluării aerului este lentă
Deși există progrese, poluarea aerului în europa este influențată de mai mulți factori structurali. Transportul rutier rămâne o sursă majoră de no2 în zonele urbane. Încălzirea rezidențială, în special în sezonul rece, contribuie la creșterea concentrațiilor de particule fine.
În anumite regiuni, utilizarea combustibililor solizi pentru încălzire menține presiunea asupra calității aerului. De asemenea, activitățile industriale și transportul de marfă influențează nivelurile de poluanți.
Uniunea Europeană a adoptat noi standarde privind calitatea aerului, cu obiectivul de a alinia limitele legale la recomandările organizației mondiale a sănătății până în 2030. Implementarea efectivă depinde însă de politicile naționale și locale.
România în context european
Datele incluse în raportul din 2025 arată că România se confruntă, în anumite zone urbane, cu depășiri ale valorilor pentru pm2.5 și no2. Bucureștiul și alte aglomerări urbane sunt monitorizate constant în cadrul rețelei europene de supraveghere a calității aerului.
Reducerea poluării aerului în orașele românești depinde de modernizarea transportului public, electrificarea mobilității și îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor.
Direcția până în 2030
Strategia europeană privind poluarea zero prevede reducerea impactului poluării aerului asupra sănătății până în 2030. Tendința generală indică progrese, dar ritmul actual trebuie accelerat pentru a atinge obiectivele stabilite.
Poluarea aerului în orașele europene rămâne un indicator direct al capacității statelor membre de a implementa politici coerente în domeniul transportului, energiei și planificării urbane.
