Administrația Națională de Meteorologie a publicat în ianuarie 2026 bilanțul climatic al anului 2025: temperatura medie anuală a fost de 11,95°C, cu o abatere pozitivă de +1,22°C față de media perioadei 1991–2020. Anul 2025 devine astfel al patrulea cel mai cald an înregistrat în România din 1901 până în prezent.
Dar cifra nu spune totul. Contextul în care apare — paisprezece ani consecutivi mai calzi decât media istorică, din 2012 până în 2025 — este cel care transformă un record meteorologic într-un semnal structural.
Paisprezece ani la rând, mai cald decât normal
Intervalul 2012–2025 reprezintă cea mai caldă perioadă de 14 ani consecutivi din istoria observațiilor meteorologice naționale, potrivit ANM. Această continuitate exclude, în termeni statistici, ipoteza unei variații întâmplătoare. „O schimbare structurală a regimului termic” este formularea pe care instituția o folosește în comunicatul transmis Agerpres în ianuarie 2026.
Roxana Bojariu, director al Departamentului de Climatologie din cadrul ANM și Punct Național Focal pentru IPCC, avertizează de ani buni că tendința de creștere a temperaturilor acoperă toate anotimpurile, cu valori mai mari vara și iarna. Numărul de zile cu valuri de căldură a crescut semnificativ în zonele de câmpie din sudul și vestul țării, iar recordul absolut de temperatură din România — 44,5 grade Celsius, înregistrat la 10 august 1951 în Bărăgan — va fi cu probabilitate mare doborât în deceniile care urmează, potrivit declarațiilor sale anterioare pentru Gândul.
Secetă și ploi violente, simultan
Bilanțul ANM pentru 2025 scoate în evidență un paradox care devine tot mai frecvent în climatologia românească: același an a adus atât cea mai secetoasă lună din istorie, cât și episoade de precipitații extreme.
Iunie 2025 a fost cea mai secetoasă lună înregistrată vreodată la nivel național — doar 18,9 mm față de media climatologică de 90,5 mm. Vara 2025 a fost a patra cea mai secetoasă din istoria măsurătorilor, Dobrogea înregistrând o medie de numai 34,3 mm precipitații. În același an, luna mai a fost una dintre cele mai ploioase din ultimele decenii, iar octombrie a stabilit recorduri regionale și naționale de precipitații în 24 de ore, cu depășiri la 51 de stații meteorologice.
Bogdan Antonescu, fizician specializat în fenomene meteo extreme și cercetător la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, descrie această dinamică: combinațiile de fenomene extreme — caniculă urmată de ploi torențiale, secetă alternând cu inundații — devin tot mai frecvente și mai periculoase, nu doar fenomenele luate separat.
În 2025, ANM a emis 170 de avertizări meteorologice generale, dintre care 14 de cod roșu, și 3.521 de avertizări nowcasting. Numărul semnalează nu doar intensificarea fenomenelor, ci și capacitatea crescută de monitorizare — dar și frecvența tot mai mare a situațiilor care impun alertare publică.
Ce înseamnă pentru agricultură și infrastructură
Alternanța secetă-inundații nu este un inconvenient meteorologic. Este un stres sistematic asupra infrastructurii și economiei. Solul uscat nu absoarbe precipitațiile bruște — le lasă să se scurgă la suprafață, provocând inundații rapide chiar în zone care suferiseră anterior de secetă. Agricultura pierde pe ambele fronturi: culturile deteriorate de secetă vara, recoltele afectate de precipitații extreme toamna.
România nu dispune de un sistem național de monitorizare a impactului economic al fenomenelor meteorologice extreme, care să permită cuantificarea pierderilor per eveniment și per sector. Această lacună face imposibilă o evaluare riguroasă a costului real al schimbărilor climatice pentru economia națională.
Datele ANM există. Politicile de adaptare — mult mai puțin.
