Delfinii din Marea Neagră mor și ajung pe plajele românești. Doar în ultimele zile, 23 de exemplare au eșuat pe litoralul Constanței. În stațiuni ca Vama Veche, Tuzla sau Eforie, valurile au adus la mal trupuri neînsuflețite. Treisprezece dintre ele au apărut în doar trei zile. E un semnal de alarmă pe care marea îl trimite, iar cauzele se adună una peste alta.
Câți delfini din Marea Neagră mai există
În Marea Neagră trăiesc trei specii de delfini. Estimările indică peste 220.000 de exemplare în total. Pare un număr mare, dar tendința e îngrijorătoare. Biologii care urmăresc eșuările trag linie an de an, iar cifrele oscilează puternic.
Logica e simplă și dură. Dacă într-un an eșuează la mal sute de exemplare, înseamnă că populația era mare. Când numărul celor găsiți morți scade brusc, nu e neapărat o veste bună. Poate însemna, de fapt, că au rămas mai puțini delfini de unde să moară. Asta avertizează specialiștii de la organizația Mare Nostrum din Constanța.
Ce ucide delfinii din Marea Neagră
Cauzele sunt multiple și se suprapun. Prima sunt plasele de pescuit. Multe sunt abandonate în mare și devin capcane mortale. Un delfin eșuat la Jupiter avea încă plasa pe el. Animalele se încurcă, nu mai pot ieși la suprafață și se îneacă.
A doua cauză vine din nordul mării. Războiul din Ucraina a umplut apele de zgomot. Loviturile militare produc unde sonore puternice. Delfinii se orientează prin ecolocație, adică prin sunet. Zgomotul le bruiază acest sistem, iar ei își pierd direcția. La asta se adaugă traficul naval intens, deviat prin zona românească din cauza conflictului.
A treia cauză e poluarea. Specialiștii au observat o fertilitate mai scăzută la delfini, legată de microplastic. Iar la începutul lui 2025, peste 30 de delfini au fost găsiți morți după ce două petroliere rusești s-au scufundat în strâmtoarea Kerci, în decembrie 2024. Marea nu cunoaște granițe, iar un accident la celălalt capăt al ei ajunge și la noi.
Amenințarea care abia urmează
Peste toate aceste presiuni se adaugă una nouă. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, își propune să extragă circa 100 de miliarde de metri cubi de gaze din Marea Neagră. E cel mai mare proiect de foraj offshore din regiune.
Aici intervine poziția incomodă. Forajul și exploatarea de gaze produc zgomot și risc de poluare exact în habitatul cetaceelor. Greenpeace România a acționat deja în instanță companiile implicate, dar și instituțiile statului, inclusiv Institutul „Grigore Antipa”. Motivul invocat: vicii de procedură și lipsa unor consultări publice reale ale comunităților de pe litoral. O singură pseudo-dezbatere a avut loc la Tuzla, în ianuarie 2024.
Întrebarea de fond rămâne fără răspuns clar. Cum se aprobă un proiect de o asemenea amploare, într-o mare deja sufocată de presiuni, fără evaluări riguroase și independente ale impactului asupra speciilor sensibile? Statul autorizează, companiile extrag, iar monitorizarea sistematică a efectelor lipsește.
Cine pierde și ce ar trebui făcut
Pierde, evident, delfinul. Pentru el, Marea Neagră devine un spațiu tot mai ostil: plase, zgomot, plastic, petrol, iar acum foraj. Pierde și ecosistemul întreg, fiindcă delfinul e un prădător de vârf. Dispariția lui semnalează un dezechilibru adânc al întregului lanț trofic.
Pe termen lung, pierdem și noi, oamenii. O mare moartă nu mai hrănește pescuitul, nu mai atrage turismul, nu mai oferă nimic. Soluțiile cerute de specialiști sunt cunoscute: extinderea ariilor marine protejate, programe de monitorizare constantă, precauție reală înainte de a extinde activitățile economice. Pentru România, delfinii eșuați nu sunt doar o imagine tristă pe plajă. Sunt un avertisment că Marea Neagră are nevoie de protecție acum, nu după ce ultimul exemplar va fi ajuns la mal.
