Alimentele în România costă cu 25,4% mai puțin decât media Uniunii Europene. E cel mai mic nivel al prețurilor alimentare din UE, potrivit datelor Eurostat pentru 2024. Sună bine. Nu e.
Un român cheltuiește în medie 20% din bugetul gospodăriei pe mâncare. Media europeană e de 11,9%. Adică românii plătesc mai puțin pe unitate, dar mâncarea ocupă aproape dublu din venitul lor față de un european obișnuit. Și ce cumpără cu banii ăia contează mai mult decât prețul.
Ultimele date ale Institutului Național de Statistică arată că un român consumă în medie 1,2 kilograme de mezeluri pe lună. E o creștere de aproape 100 de grame față de 2024. Cârnații, salamul, parizerul și crenvurștii sunt preferatele. Motivul e simplu: sunt ieftini și gata de consum.
Rata mortalității cardiovasculare în România e de 2,5 ori mai mare decât media UE. Conexiunea nu e speculativă.
Paradoxul alimentar românesc
România are 8,1% din terenul arabil al UE. Produce cantități semnificative de cereale, floarea-soarelui și porumb. Exportă masiv materie primă. Importă produse procesate.
Mezelurile și carnea procesată — categorie dominantă în coșul de cumpărături românesc — sunt produse industriale cu conținut ridicat de sare, grăsimi saturate și aditivi. Un cârnați de bere de la un retailer major din România poate conține până la 27 de grame de grăsimi la 100 de grame de produs și șapte aditivi alimentari, conform studiilor InfoCons. Valoarea energetică: peste 280 kcal la 100 grame.
Consumatorul român nu citește eticheta. Sau dacă o citește, nu înțelege ce înseamnă E250, E452 sau E621. Educația nutrițională lipsește sistematic din școală și din comunicarea instituțiilor de sănătate.
Ce arată datele de mortalitate
Bolile cardiovasculare sunt prima cauză de deces în România. Reprezintă peste o treime din totalul deceselor anuale. Rata mortalității cardiovasculare e de 109 decese la 100.000 de locuitori. Media UE: 44 la 100.000.
Mortalitatea prin cancer e cu 7% mai mare decât media europeană. La bărbații între 15 și 64 de ani, diferența față de media UE e de 64%. Cancerul colorectal — direct legat de consumul ridicat de carne procesată — e printre primele cinci cauze de deces din România.
Consumul insuficient de fructe și legume amplifică riscul. 75% din români nu consumă nici o porție zilnică. OMS recomandă minimum cinci porții.
Ecuația e simplă: mult procesat, puțin proaspăt, mortalitate ridicată.
Cine câștigă din ce mânâncă România
Industria de mezeluri din România e în creștere. Retailerii mari — Lidl, Kaufland, Carrefour, Metro — au linii proprii de mezeluri la prețuri mici, produse industrial și cu marje bune. Carnea de porc românească intră în procesare, nu în consum proaspăt.
Ministerul Agriculturii anunța în iulie 2025 că producția de carne a crescut în 2024. Ministrul Florin Barbu declara că autosuficiența la carne și produse din carne e un obiectiv strategic. Nicio mențiune despre calitatea nutrițională a ceea ce se produce.
Costul unei diete sănătoase în UE a crescut cu peste 35% față de 2019, potrivit Eurostat. Alimentele integrale, fructele și legumele proaspete s-au scumpit mai rapid decât produsele procesate. Consumatorul cu venituri mici alege procesatul nu din preferință, ci din constrângere economică.
Cine pierde și cât
Sistemul de sănătate din România tratează consecințele acestor alegeri. Infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, cancerul colorectal — toate generează costuri de spitalizare, medicamente, invaliditate și mortalitate prematură.
România se situează pe primul loc în Europa la numărul de ani de viață pierduți prin deces prematur în categoria bolilor cardiovasculare. Fiecare deces prematur la 45 de ani înseamnă 20 de ani de productivitate economică pierdută. Înseamnă o familie fără susținător. Înseamnă costuri de pensie de invaliditate sau de susținere a copiilor minori.
Nicio instituție din România nu calculează public costul economic total al dietei nesănătoase. Nu există o strategie națională de alimentație sănătoasă cu buget și indicatori de performanță. Nu există taxare diferențiată pe produsele ultraprocesate — instrument adoptat deja în Ungaria, Mexic și Marea Britanie.
România produce mâncare. Exportă cea bună. Consumă cea procesată. Și plătește diferența în sistemul de sănătate.
