77% din clădirile din România au fost construite înainte de 1980. Majoritatea blocurilor de locuințe din orașe au fost ridicate fără niciun standard de izolare termică. Sunt clădiri care consumă de două până la patru ori mai multă energie decât echivalentele lor din Europa de Vest. Locuitorii lor plătesc facturile.
37,3% dintre gospodăriile din România alocă peste 10% din venituri pentru costurile energetice. E definiția sărăciei energetice. Aproape patru din zece familii românești trăiesc cu ea.
Soluția e cunoscută. Se numește renovare energetică. Implică izolarea termică a pereților, înlocuirea ferestrelor, modernizarea instalațiilor de încălzire. Reduce consumul de energie cu 30 până la 60% într-o renovare medie și cu peste 60% într-una aprofundată.
România renovează energetic 0,5% din fondul construit pe an. Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung prevede o rată de 3,39% pentru perioada 2021-2030. Diferența: de șapte ori.
Ce impune directiva europeană și ce face România
Directiva revizuită privind performanța energetică a clădirilor — EPBD, adoptată în mai 2024 — este cel mai ambițios instrument legislativ european pentru sectorul construcțiilor. Cere statelor membre să reducă consumul mediu de energie primară al clădirilor rezidențiale cu 16% până în 2030 și cu 20-22% până în 2035.
Impune obligația renovării a 3% din clădirile publice anual. Cere Planuri Naționale de Renovare cu ținte, calendare și surse de finanțare.
România trebuia să transpună directiva în legislația națională până în octombrie 2025. Nu a finalizat procesul la termen. A primit scrisoare de punere în întârziere de la Comisia Europeană în noiembrie 2025 — alături de alte 25 de state membre, dar situația României e agravată de decalajul structural față de țintele proprii.
La Forumul România Eficientă din 25 mai 2026, Bogdan Atanasiu — expert al Comisiei Europene — a abordat public stadiul actual al României în procesul de transpunere. Concluzia implicită: progresul e insuficient față de termenele asumate.
Banii există. Absorbia e problema
PNRR-ul României alocă 2,2 miliarde de euro pentru renovarea energetică. Suma e împărțită aproape egal: 1,1 miliarde pentru clădiri rezidențiale multifamiliale și 1,17 miliarde pentru clădiri publice.
Banii există din 2021. Absorbția e lentă și neuniformă. Principalele blocaje: capacitate administrativă insuficientă la nivelul primăriilor, proceduri birocratice greoaie pentru asociațiile de proprietari, lipsă de auditori energetici calificați.
Analiza EPG — Energy Policy Group — arată că pentru a atinge o rată de renovare de 1,88% — jumătate din ținta strategiei naționale — ar trebui renovate anual aproximativ 10.500 de clădiri. La ritmul actual, România renovează în jur de 2.500 de clădiri pe an.
Consumul final de energie în clădirile rezidențiale a crescut în România între 2016 și 2021 — în ciuda programelor de renovare. Investițiile nu au compensat creșterea consumului.
Fondul construit: cel mai vechi din UE
Peste 90% din suprafața locativă a României a fost construită înainte de 1989. 31% din fondul de clădiri datează dinainte de 1960. Marea majoritate a blocurilor din orașele românești au fost ridicate în perioada 1961-1989, fără cerințe termice stricte.
Aceste clădiri nu sunt doar ineficiente energetic. Sunt și seismic vulnerabile. Renovarea energetică și consolidarea seismică merg adesea împreună — sau ar trebui să meargă — dar programele naționale le tratează separat, cu finanțări diferite și proceduri diferite.
Consumul mediu de energie al clădirilor publice din România depășește semnificativ media europeană recomandată. Școlile, spitalele și primăriile sunt printre cei mai mari consumatori de energie per metru pătrat din UE.
Cine plătește diferența
Locatarul unui bloc nereabilitat plătește diferența în fiecare lună. O garsonieră dintr-un bloc din anii 1970, nerenovată termic, consumă în medie de două ori mai multă energie pentru încălzire față de echivalentul ei dintr-un bloc reabilitat.
ING Bank estimează că pentru România rata de renovare ar trebui să ajungă la cel puțin 1,88% pe an — de aproape patru ori ritmul actual — pentru a atinge minimul obiectivelor propuse.
La ritmul de 0,5% pe an, România va atinge ținta de renovare a 95 de milioane de metri pătrați din fondul construit ne-renovat undeva după 2090. Cu șase decenii întârziere față de obiectivele climatice ale UE pentru 2050.
Facturile plătite între timp nu se recuperează. Emisiile generate între timp nu dispar.
