La răsărit, angajații hotelurilor nu pregătesc șezlongurile. Ies cu lopeți, tractoare și măști pentru a îndepărta munții de alge brune aduse peste noapte de mare. Pe plajă, algele Sargassum putrezesc, miros și eliberează gaze care pot irita ochii și căile respiratorii.
Transformarea lor în combustibil, îngrășăminte sau bioplastice pare soluția perfectă: un deșeu uriaș devine materie primă. Problema este că Sargassum poate acumula metale toxice, iar recoltarea excesivă poate distruge habitatul folosit de pești și țestoase.
De ce au explodat algele Sargassum în Atlantic?
Sargassum este o algă brună care formează insule plutitoare. În larg, aceste aglomerări nu sunt gunoi. Oferă adăpost și hrană pentru pești, crustacee, păsări și țestoase marine.
Fenomenul s-a schimbat după 2010. Algele au ajuns în ape tropicale bogate în nutrienți, în apropierea coastelor Africii de Vest. De acolo, curenții au alimentat o centură care se întinde spre Brazilia, Caraibe și Golful Mexic.
Nutrienții vin din mai multe surse: râuri mari precum Amazonul, Orinoco și Congo, ridicarea apelor adânci, praful saharian și scurgerile de pe uscat. Temperaturile mai ridicate ale oceanului pot favoriza dezvoltarea în anumite regiuni.
Centura de alge din Atlantic a crescut de la aproximativ un milion de tone în 2011 la 40 de milioane de tone în 2025. Estimarea indică o posibilă dublare a masei la fiecare cinci ani, deși evoluția rămâne greu de anticipat.
De ce trebuie oprite înainte să ajungă pe plajă?
Când plutesc în larg, algele susțin viața marină. După ce se strâng în straturi groase pe țărm, încep să se descompună. Procesul consumă oxigen, sufocă organismele din apa mică și poate elibera hidrogen sulfurat și amoniac.
Hotelurile pierd turiști. Muncitorii trebuie să curețe zilnic plajele, iar utilajele grele pot lua odată cu algele și cantități mari de nisip. Dacă masa este depozitată necontrolat, lichidul rezultat poate contamina solul și apa.
Mexicul încearcă să intercepteze algele în mare, cu bariere plutitoare și ambarcațiuni speciale. În 2026, autoritățile mexicane colectaseră deja peste 96.000 de tone.
Operațiunea este însă delicată. O barieră nu poate separa perfect alga de animalele care trăiesc între ramurile ei. Curățarea totală a suprafeței oceanului ar produce pagube colaterale.
Pot algele Sargassum să devină combustibil?
Da, biomasa poate fi transformată în biogaz, combustibili sau materiale. În Mexic erau analizate aproape 200 de proiecte. Unsprezece aveau potențial pentru extindere industrială, iar 39 produceau deja îngrășăminte, materiale, bioplastice, obiecte artizanale ori alte produse.
Valorificarea poate reduce cantitatea trimisă la depozitare și emisiile de metan formate prin descompunere. Poate crea și o economie locală în jurul unei probleme care consumă milioane din bugetele turistice.
Dar alga nu este o materie primă curată prin definiție. Poate absorbi arsen și alte metale din apa oceanului. Un îngrășământ sau material obținut fără testare poate muta contaminarea de pe plajă în sol, hrană sau produse de consum.
Nici bilanțul climatic nu trebuie presupus. Recoltarea, transportul, uscarea și procesarea consumă energie. Dacă fabrica funcționează cu combustibili fosili și alga este cărată pe distanțe mari, avantajul scade.
Un deșeu nu devine verde doar pentru că primește o fabrică. Devine soluție când întregul traseu este mai sigur decât problema pe care o înlocuiește.
De ce scufundarea algelor pentru credite de carbon este controversată?
Unele companii propun balotarea algelor și scufundarea lor pe fundul oceanului. Ideea este ca materia organică să rămână izolată și să nu mai elibereze carbon în atmosferă.
Metoda ridică întrebări serioase. Fundul mării nu este un depozit inert. Descompunerea poate reduce oxigenul și poate modifica ecosisteme despre care știm puțin.
Mai apare și problema măsurării. Pentru un credit de carbon trebuie demonstrat că emisiile au fost evitate, că stocarea va dura și că proiectul nu a produs alte pagube. În cazul unei biomase care s-ar fi putut întoarce natural în circuitul oceanic, calculul este complicat.
Recoltarea excesivă din larg poate elimina habitatul împreună cu alga. O activitate prezentată drept eliminare a deșeurilor ar putea deveni exploatarea unei resurse naturale înainte ca efectele să fie cunoscute.
Ce legătură are fenomenul cu România?
Marea Neagră nu este invadată de aceeași centură tropicală de Sargassum. România se confruntă însă cu înfloriri algale, vegetație marină adusă pe plaje și costuri de curățare în sezonul turistic.
Lecția utilă este metoda. Biomasa marină trebuie identificată, testată pentru contaminanți și colectată fără distrugerea habitatelor. Abia apoi poate fi evaluată pentru compost, energie sau materiale.
O administrație locală poate fi tentată să numească orice algă „deșeu” și să o ridice cu excavatorul. Uneori, amestecul conține organisme vii, nisip și resturi care ar trebui gestionate separat.
Pentru litoralul românesc, valorificarea biomasei poate deveni o nișă. Nu trebuie transformată într-o nouă justificare pentru proiecte care consumă bani publici și produc un material imposibil de folosit în siguranță.
Caraibele au primit o cantitate de alge pe care nicio lopată nu o mai poate controla. Soluția va combina interceptarea, protejarea habitatelor și industrii verificate atent.
Marea a adus materia primă gratis. Nota adevărată apare când încercăm să aflăm ce conține și unde ajunge după ce îi spunem combustibil verde.
