Nu lasă fum deasupra orașului și nu colorează râul. Intră prin geam, trece prin pereți și poate continua în somn: motorul de pe bulevard, trenul, avionul, claxonul și frânarea repetată.
Poluarea fonică în Europa afectează peste o cincime din populație dacă sunt folosite pragurile legislației europene. După recomandările mai stricte ale Organizației Mondiale a Sănătății, expunerea ajunge la aproape o treime dintre europeni.
Costul nu este doar iritarea. Zgomotul transporturilor este asociat cu boli cardiovasculare, tulburări de somn, diabet și pierderea anilor de viață sănătoasă.
Traficul rutier este cea mai mare sursă de poluare fonică
Drumul este mult mai aproape de locuințe decât aeroportul sau calea ferată. De aceea, chiar și un nivel moderat repetat afectează un număr uriaș de oameni.
Evaluarea europeană a zgomotului de mediu estimează că 92 de milioane de persoane sunt expuse la zgomot rutier peste pragul de 55 de decibeli pentru indicatorul zi-seară-noapte.
Transportul feroviar afectează aproximativ 18 milioane de persoane peste pragurile analizate, iar aviația 2,6 milioane.
Numărul nu spune totul despre severitate. Un aeroport poate afecta intens comunitățile aflate în apropiere, chiar dacă populația totală expusă este mai mică.
Zgomotul rutier este însă omniprezent. Mașinile, motocicletele și vehiculele grele intră în cartiere, trec pe lângă școli și funcționează inclusiv noaptea.
Cum poate zgomotul să afecteze inima dacă nu rănește urechea?
Problema poate apărea la niveluri care nu produc pierderea auzului. Organismul interpretează sunetele repetate drept stimuli de stres.
Somnul este întrerupt chiar dacă persoana nu se trezește complet. Ritmul cardiac și hormonii de stres pot reacționa la zgomot.
În timp, aceste căi pot favoriza inflamația și stresul oxidativ. Evaluarea europeană leagă expunerea cronică la zgomotul transporturilor de aproximativ 73.000 de decese premature anual.
Mai sunt estimate 49.000 de cazuri noi de boli cardiovasculare și 23.000 de cazuri noi de diabet de tip 2 într-un an.
Raportul atribuie zgomotului și 4,6 milioane de cazuri de tulburări severe ale somnului și 16,9 milioane de persoane puternic deranjate pe termen lung.
Orașul nu trebuie să fie suficient de zgomotos încât să doară urechea. Este suficient să nu lase corpul să tacă.
De unde vine costul de 100 de miliarde de euro?
Impactul poate fi exprimat prin anii de viață sănătoasă pierduți. Europa pierde aproximativ 1,5 milioane de astfel de ani în fiecare an din cauza zgomotului transporturilor.
Valoarea economică estimată este de cel puțin 100 de miliarde de euro anual, echivalentul a aproximativ 0,6% din produsul intern brut al regiunii analizate.
Costul include boala, pierderea calității vieții și impactul social al expunerii cronice.
Copiii sunt afectați diferit. Peste jumătate de milion ar putea avea dificultăți de citire asociate expunerii la zgomotul transporturilor, iar peste 100.000 pot avea probleme comportamentale.
UE și-a propus reducerea cu 30% a numărului persoanelor deranjate cronic de zgomot până în 2030 față de 2017.
Până în 2022, reducerea estimată era de numai 3%. În ritmul actual, ținta nu va fi atinsă fără măsuri suplimentare.
Ce poate face România cu un poluant care nu se filtrează?
Zgomotul nu poate fi captat la capătul unei țevi. Trebuie redus la sursă și prin proiectarea orașului.
Viteza mai mică reduce zgomotul anvelopelor și accelerațiile. Asfaltul fonoabsorbant poate ajuta pe anumite drumuri. Transportul public și traseele care evită cartierele pot reduce numărul vehiculelor.
Motocicletele și vehiculele modificate ilegal au un impact disproporționat. Controalele tehnice și sancțiunile contează mai mult decât panourile cu „zonă liniștită”.
La construcții noi, distanța față de bulevard și orientarea dormitoarelor sunt esențiale. Un geam performant poate proteja interiorul, dar locatarul nu trebuie condamnat să trăiască permanent cu el închis.
Spațiile verzi și barierele pot contribui, dar nu înlocuiesc reducerea traficului. Sunetul urmează geometria străzii și poate fi reflectat de fațade.
România măsoară zgomotul în marile aglomerări urbane, însă harta trebuie să ajungă în urbanism. Un cartier nou lângă o arteră intensă nu devine sănătos doar pentru că respectă distanța cadastrală.
Poluarea fonică are o calitate convenabilă pentru administrație: nu se vede în fotografie. Corpul locatarului o înregistrează însă în fiecare noapte.
