Hidratarea pe caniculă pare cea mai simplă recomandare a verii: bei apă și mergi mai departe. În spatele paharului există însă un mecanism foarte precis. Apa ține sângele circulând, permite rinichilor să elimine produșii de metabolism, transportă nutrienți și oferă corpului principalul instrument de răcire: transpirația.
Un adult are în apă aproximativ jumătate până la două treimi din greutatea corporală. Proporția diferă în funcție de vârstă, sex și compoziția corporală. La o persoană de 70 de kilograme pot exista peste 40 de litri de apă împărțiți între celule, spațiul dintre ele și sânge.
Când temperatura crește, corpul nu „consumă” apa ca pe un combustibil. O mută spre piele și o elimină prin transpirație pentru ca evaporarea să preia căldură. Dacă pierderea continuă mai repede decât aportul, volumul de sânge începe să scadă.
Ce face apa în organism când afară sunt 35–40°C
Inima trebuie să trimită simultan sânge către piele, pentru răcire, și către organele interne. O cantitate mai mică de lichid circulant face această sarcină mai dificilă. Pulsul poate crește, iar efortul care într-o zi normală pare banal devine mult mai greu.
Rinichii reacționează repede. Hormonul antidiuretic, numit și vasopresină, le transmite să păstreze mai multă apă. Urina devine mai concentrată și cantitatea scade. Setea apare pentru a împinge persoana către următorul pahar.
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătății pentru perioadele de căldură insistă pe consumul regulat de apă și pe protejarea persoanelor vulnerabile. Pentru zilele foarte calde, OMS folosește drept reper practic aproximativ un pahar pe oră și cel puțin 2–3 litri zilnic, dar necesarul individual diferă.
Nu există o cantitate universală care să funcționeze pentru orice om. Activitatea fizică, greutatea, dieta, umiditatea, bolile și medicamentele modifică necesarul. Apa din fructe, legume, supe și alte alimente intră și ea în bilanț.
Setea funcționează bine, dar nu la fel pentru toată lumea
Pentru un adult sănătos aflat într-o zi obișnuită, setea este un mecanism eficient. Problema apare când căldura este intensă, efortul durează mult sau persoana este vulnerabilă.
La vârstnici, senzația de sete poate fi mai slabă și poate apărea mai târziu. În același timp, procentul de apă din corp tinde să fie mai redus odată cu vârsta. Unele persoane evită deliberat lichidele pentru a nu merge des la toaletă.
Aceasta este una dintre explicațiile pentru care efectele caniculei nu sunt distribuite egal. Vârsta, locuința, bolile cronice și accesul la un spațiu răcoros schimbă riscul.
Primele semne ale deshidratării pot fi setea, gura uscată, oboseala, durerea de cap și urina mai închisă. Pe măsură ce deficitul crește, apar amețeala, slăbiciunea și scăderea capacității de concentrare.
Corpul nu așteaptă să se golească de apă. Începe să economisească din primele momente în care pierderile depășesc aportul.
Poți bea și prea multă apă
Aici apare partea ignorată a hidratării. Apa este indispensabilă, dar băutul forțat în cantități foarte mari nu aduce protecție suplimentară.
Dacă o persoană consumă apă mai repede decât o pot elimina rinichii, concentrația sodiului din sânge poate scădea. Fenomenul se numește hiponatremie prin diluție.
Riscul este cunoscut mai ales la sportivi care beau excesiv în timpul curselor lungi, dar mecanismul poate apărea în orice situație cu aport foarte mare de apă. Simptomele severe sunt neurologice, deoarece apa intră în celulele creierului.
O durere de cap banală după căldură nu înseamnă automat hiponatremie. Nici crampele nu dovedesc lipsa unui anumit mineral. Diagnosticul se face prin analize, nu după simptomul ales dintr-o reclamă pentru electroliți.
Când apa simplă ajunge și când intră în discuție electroliții
Pentru majoritatea oamenilor care își petrec ziua normal, mănâncă regulat și nu depun ore de efort intens, apa și alimentația obișnuită refac ce se pierde.
Lucrurile se schimbă după transpirație abundentă și prelungită, sport de anduranță, muncă grea în căldură, diaree sau vărsături. Atunci se pierd simultan apă și electroliți, iar soluțiile de rehidratare pot avea un rol real.
La evenimentele desfășurate în căldură, infrastructura contează la fel de mult precum sfatul „bea apă”. StireaVerde a arătat deja că planurile pentru căldură extremă trebuie să includă apă, umbră și spații răcoroase, nu doar comunicate.
Confuzia, pierderea conștienței, convulsiile, temperatura corporală foarte ridicată sau incapacitatea de a bea nu se rezolvă cu încă o sticlă cumpărată de la magazin. Sunt situații care cer evaluare medicală rapidă.
Seria începe cu apa pentru că toate celelalte minerale circulă în ea. Următoarea piesă este sodiul, mineralul care decide în mare măsură unde rămâne apa și cât de bine funcționează nervii.
Apa ține sistemul în mișcare. Dar sănătatea nu depinde de cât de mult reușim să bem, ci de cât de bine păstrează organismul echilibrul dintre ce intră și ce iese.
