Un coș industrial se oprește. Aerul devine mai curat. Adevărata măsură a schimbării apare însă câțiva kilometri mai departe, într-un loc fără coșuri și fără senzori: secția de cardiologie. În mai multe regiuni unde poluarea aerului a scăzut puternic, medicii au început să vadă mai puțini pacienți cu probleme cardiace și respiratorii.
Este reversul unei întrebări discutate de obicei în sensul opus. Știm că aerul murdar afectează sănătatea. Mai rar putem observa ce se întâmplă cu o populație atunci când o sursă importantă de poluare dispare într-un interval relativ scurt.
Poluarea aerului a scăzut, iar internările cardiace au urmat aceeași direcție
Macedonia de Vest a fost timp de decenii centrul industriei grecești a lignitului. În 2005, centralele din regiune furnizau aproximativ 60% din electricitatea Greciei.
Reducerea utilizării lignitului, închiderea minelor și oprirea unor capacități energetice au creat un experiment natural. Între 2011 și 2021, scăderea poluării a fost însoțită de o reducere puternică a internărilor pentru afecțiuni cardiace.
În principalele spitale ale regiunii, care deservesc peste 200.000 de persoane, internările cardiace din timpul iernii au scăzut cu valori cuprinse între 22% și 42%.
Într-un spital dintr-o zonă rurală aflată la 50–100 de kilometri, evoluția a fost diferită: internările au crescut ușor, cu aproximativ 2%.
Dioxidul de sulf din aerul Macedoniei de Vest a coborât cu peste 90%, apropiindu-se de limita de detecție, iar poluarea cu particule s-a redus la rândul ei.
Aerul curat nu produce doar o fotografie mai frumoasă a orașului. Poate produce un pat de spital care rămâne gol.
Un caz american a produs o schimbare asemănătoare
În 2016, închiderea unei instalații de procesare a cărbunelui din apropierea orașului Pittsburgh a oferit un alt exemplu.
După oprirea acesteia, concentrațiile de dioxid de sulf au scăzut cu aproximativ 90%, iar arsenul cu 66%. Nivelurile particulelor s-au îmbunătățit.
Vizitele la urgență pentru probleme cardiace au coborât imediat cu 42%, iar scăderea a continuat în anii următori, până la finalul perioadei analizate în 2019.
Aceste exemple nu înseamnă că fiecare modificare a internărilor poate fi atribuită unui singur poluant. Sănătatea unei populații depinde de vârstă, acces la servicii medicale, venit, fumat, dietă, temperatură și numeroși alți factori.
Forța acestor situații vine din succesiunea observată: o sursă majoră dispare, poluanții specifici se reduc puternic, iar indicatorii medicali se modifică în aceeași perioadă.
Și traficul oferă rezultate măsurabile
Industria nu este singura sursă unde intervențiile pot fi urmărite. Zonele cu emisii reduse din orașe oferă un alt tip de experiment.
În Bradford, introducerea unei zone pentru aer curat a fost urmată de o scădere de aproximativ 25% a consultațiilor la medicul de familie pentru probleme respiratorii și cardiace.
La Londra, Ultra Low Emission Zone a fost asociată cu îmbunătățirea sănătății pulmonare a copiilor și cu reducerea numărului celor cu funcție pulmonară afectată clinic.
Pentru adulții din centrul Londrei au fost observate reduceri ale tendinței anuale a internărilor de urgență. Scăderea a fost de 8% pentru probleme cardiace și de 6% pentru cele respiratorii.
Politicile privind aerul curat sunt adesea contestate prin costurile lor imediate: schimbarea mașinii, filtre industriale, închiderea unei capacități vechi sau investițiile în transport. Datele medicale introduc în ecuație un cost care se vede mai greu înainte de intervenție.
România știe cât costă aerul murdar. Întrebarea este cât ar câștiga dacă l-ar curăța
ȘtireaVerde a documentat deja mortalitatea asociată poluării aerului în România și problemele rețelei de monitorizare. Noul unghi adaugă o piesă esențială: beneficiul poate apărea relativ repede atunci când expunerea scade.
Este relevant atât pentru regiunile dependente de combustibili fosili, cât și pentru orașele cu trafic intens. Bucureștiul discută de ani despre particule și oxizi de azot, dar succesul unei politici de aer curat nu trebuie măsurat numai în micrograme pe metru cub.
Indicatorul final este omul: mai puține crize respiratorii, mai puține probleme cardiace, mai puține prezentări la urgență.
Tranziția energetică este prezentată deseori drept un cost suportat astăzi pentru clima viitorului. Cazurile din Grecia, SUA și orașele britanice arată o altă parte a ecuației.
Uneori beneficiul nu trebuie așteptat până în 2050. Poate apărea la următoarea statistică a spitalului.
